Grecia are numeroase superstiții care fac parte și astăzi din viața de zi cu zi, iar unele pot părea surprinzătoare pentru turiști.
De la celebrul „ochi rău” și gestul de a scuipa simbolic de trei ori, până la regula de a nu da sarea direct din mână în mână, multe dintre aceste obiceiuri au explicații vechi și sunt respectate încă în familie, la masă sau la evenimente importante.
„Mati” înseamnă „ochi” în limba greacă și este numele uneia dintre cele mai cunoscute superstiții din Grecia. Credința spune că o privire plină de invidie sau chiar o admirație prea puternică poate aduce ghinion celui privit. Persoana care „deoache” nu trebuie neapărat să aibă intenții rele. Uneori, chiar și un compliment spus cu entuziasm despre frumusețe, sănătate, succes sau avere ar putea, potrivit tradiției, să atragă o energie negativă. Credința este foarte veche și apare în cultura greacă încă din Antichitate. Așadar, ochiul albastru pe care îl vedem astăzi peste tot în magazinele de suveniruri are în spate o tradiție de mii de ani.
În cultura populară, simptome precum o durere de cap apărută brusc, amețeala, oboseala sau o perioadă cu multe întâmplări neplăcute pot fi puse pe seama deochiului. Copiii mici sunt considerați mai vulnerabili, motiv pentru care unele familii sunt atente chiar și atunci când cineva laudă foarte mult un bebeluș,
Talismanul Mati este foarte ușor de recunoscut: un ochi stilizat, de obicei din sticlă albastră, format din cercuri albe, bleu, albastre și negre. Poate fi purtat la gât sau la mână, prins de hainele copiilor, agățat în casă ori pus în mașină. Potrivit credinței populare, rolul lui este să îndepărteze privirea rea și să protejeze persoana sau locul în care este așezat.
Nu este neobișnuit ca un Mati să apară chiar lângă o cruciuliță. Cele două simboluri nu înseamnă același lucru, însă imaginea arată cât de mult se amestecă uneori tradițiile populare cu obiceiurile religioase în viața de zi cu zi. Biserica Ortodoxă nu consideră însă talismanul albastru un obiect religios și nu susține ritualurile magice. Cu toate acestea, multe familii continuă să păstreze obiceiurile învățate de la părinți și bunici.
De ce scuipă grecii de trei ori („Ftou, ftou, ftou”) când îți fac un compliment sau văd un bebeluș
Dacă auzi un grec spunând „ftou, ftou, ftou” după ce laudă un copil sau o persoană, nu înseamnă că scuipă efectiv spre ea. De cele mai multe ori este doar sunetul care imită trei scuipături și care, potrivit tradiției, ar avea rolul de a proteja împotriva deochiului.
Poate apărea imediat după expresii precum „ce copil frumos”, „arăți foarte bine” sau „ai avut mult succes”. Bebelușii sunt foarte des în centrul acestui obicei tocmai pentru că, potrivit superstiției, sunt considerați mai vulnerabili la admirația celor din jur.
Gestul poate părea ciudat pentru un turist. Mai întâi cineva îți face un compliment, iar imediat după aceea imită scuipatul. În logica tradiției, însă, cele două lucruri merg împreună. Complimentul ar putea atrage deochiul, iar „ftou” ar avea rolul să îl îndepărteze. Mesajul este, în esență: „Te admir, dar nu vreau ca lauda mea să îți aducă rău.”
Numărul trei apare foarte des în tradițiile grecești și are o puternică încărcătură simbolică. Unele explicații leagă cele trei repetări de Sfânta Treime, însă nu există o singură origine sigură pentru obiceiul practicat astăzi. Cel mai corect este să privim „ftou, ftou, ftou” ca pe un ritual popular de protecție care s-a transmis din generație în generație și care, în timp, a primit și interpretări religioase.
Obiceiul poate varia de la o familie la alta. Uneori formula este spusă foarte discret, aproape în șoaptă. Alteori o rostește chiar persoana care face complimentul sau un membru al familiei celui lăudat.
De ce nu se trece niciodată sarea din mână în mână la masă
În unele familii din Grecia, atunci când cineva cere sarea, solnița nu este pusă direct în mâna lui. Este așezată pe masă, iar persoana o ia singură. Motivul ține de o superstiție veche: sarea trecută direct dintr-o mână în alta ar putea aduce ghinion sau ceartă între cele două persoane. Asta nu înseamnă că toți grecii respectă regula. Mulți nici nu îi dau importanță, în timp ce alții o păstrează din obișnuință sau pentru că au crescut într-o familie în care astfel de gesturi erau luate în serios.
Explicația populară spune că, atunci când solnița este așezată mai întâi pe masă, legătura simbolică dintre cele două persoane este întreruptă. Astfel, presupusul ghinion nu mai poate fi „transferat” odată cu sarea. Obiceiul nu este întâlnit doar în Grecia. Superstiții asemănătoare există și în alte culturi, iar originea exactă este greu de stabilit. Cert este că sarea a avut mult timp o valoare mult mai mare decât cea de simplu condiment. A fost asociată cu ospitalitatea, prietenia, fidelitatea și mesele împărțite cu ceilalți. De aici ar putea veni și ideea că un gest nepotrivit făcut cu sarea ar putea afecta relația dintre oameni.
În Grecia mai există și credința că sarea vărsată aduce ghinion. Așezarea solniței pe masă înainte ca altcineva să o ia are și un avantaj cât se poate de practic: scade riscul ca aceasta să fie scăpată în timpul transferului.
Marți 13, ziua cu ghinion a grecilor
Dacă în multe țări occidentale oamenii se tem de vineri 13, în Grecia ziua care are reputația cea mai proastă este marți 13. Desigur, nu înseamnă că întreaga țară își schimbă programul atunci când calendarul arată această dată. Pentru unii greci este o superstiție luată în serios, pentru alții doar o tradiție cunoscută din familie sau o expresie folosită în glumă. Totuși, Marți 13 are rădăcini mult mai puternice în cultura greacă decât celebra Vineri 13.
Una dintre cele mai cunoscute explicații vine din istoria Constantinopolului. Orașul a trecut prin două momente dramatice care au rămas puternic întipărite în memoria grecilor. În timpul Cruciadei a Patra, Constantinopolul a fost cucerit marți, 13 aprilie 1204. Apoi, orașul a căzut în mâinile otomanilor tot într-o zi de marți, pe 29 mai 1453.
Aici apare însă o diferență importantă: numai primul eveniment s-a petrecut pe data de 13. Al doilea a fost tot într-o marți, dar pe 29 mai. În timp, cele două momente istorice au contribuit la reputația negativă a zilei de marți, iar numărul 13 s-a adăugat propriei sale reputații de număr cu ghinion. Există și explicații mai degrabă simbolice. În greacă, marți este „Triti”, adică „a treia”, iar în tradiția populară apare și ideea că necazurile vin câte trei.
Numărul 13 are, la rândul lui, o reputație aparte. Doisprezece este privit adesea ca un număr al ordinii și al completitudinii: există 12 luni, 12 semne zodiacale, 12 zei olimpieni și 12 apostoli. Prin comparație, 13 ar fi numărul care depășește această ordine și o dezechilibrează. O persoană foarte superstițioasă poate evita să înceapă un proiect important, să semneze un contract, să plece într-o călătorie sau să organizeze un eveniment important în această zi.
Koufeta și nunțile grecești. De ce numărul de bomboane din bomboniere trebuie să fie întotdeauna impar
Koufeta sunt migdale acoperite cu zahăr, oferite invitaților la nunțile grecești în mici săculeți, cutiuțe sau decorațiuni numite bomboniere. În varianta tradițională, migdalele sunt albe și reprezintă un mic dar pentru cei care participă la nuntă. Ambalajele pot fi foarte diferite, de la tul prins cu panglică până la cutii atent decorate. Simbolul rămâne însă același: migdala zaharisită oferită celor care îi însoțesc pe miri într-un moment important din viața lor.
Numărul de koufeta este, în mod tradițional, impar. Explicația este una simbolică: un număr impar nu poate fi împărțit perfect în două, iar mirii ar trebui să rămână la fel, uniți și nedespărțiți. Cel mai des sunt folosite cinci sau șapte migdale, deși numărul poate varia în funcție de familie și de obiceiurile locale.
Și gustul koufeta are o semnificație. Migdala este ușor amară și amintește că viața în doi nu este lipsită de momente dificile. Zahărul care o acoperă simbolizează însă speranța că perioadele frumoase și dulci vor fi mai numeroase. Duritatea migdalei este asociată cu rezistența căsniciei, iar culoarea albă cu puritatea. În unele interpretări, migdala este legată și de fertilitate și de începutul unei noi familii.
Atunci când sunt puse cinci koufeta într-o bombonieră, ele pot simboliza diferite urări pentru miri, precum sănătate, fericire, prosperitate, familie și viață lungă. Semnificațiile pot varia, dar ideea rămâne aceeași: bomboniera nu este doar un cadou dulce pentru invitați, ci și un mic simbol al vieții pe care mirii o încep împreună.
De koufeta este legat și un alt obicei popular. Se spune că o femeie necăsătorită care ia câteva migdale de la o nuntă și le pune sub pernă îl poate visa pe cel care îi va deveni soț. Nici regula numărului impar nu trebuie privită ca o obligație respectată la fiecare nuntă modernă. Culorile, ambalajele și chiar conținutul bombonierelor s-au schimbat mult. Tradiția păstrează însă ideea de bază: numărul impar simbolizează un cuplu care nu trebuie despărțit, iar migdala zaharisită vorbește despre amestecul dintre greu și dulce din viața de familie.
Alte superstiții grecești
Grecii au și multe alte superstiții, unele întâlnite și în România sau în alte țări europene. O pisică neagră care îți taie calea poate fi considerată semn de ghinion, iar spargerea unei oglinzi este asociată cu șapte ani de necazuri. În unele case sunt evitate și florile uscate, pentru că sunt considerate lipsite de viață și ar atrage o energie negativă, conform Greekreporter.com.
Chiar și un calendar vechi, rămas pe perete după terminarea anului, poate fi văzut de persoanele superstițioase ca un semn rău. Și masa are propriile reguli. În unele familii, pâinea nu trebuie așezată invers, cu partea de jos în sus. Gestul este considerat lipsit de respect față de hrană și, potrivit superstiției, ar putea atrage sărăcia sau lipsurile.
Există și credința că, dacă o lingură cade pe podea, urmează să vină la masă persoane flămânde. Sarea vărsată este, la rândul ei, asociată cu ghinionul. Toate aceste superstiții pornesc de la obiecte foarte obișnuite, precum pâinea, tacâmurile sau sarea, dar le dau o semnificație mult mai mare, legată de bunăstarea și liniștea casei.
Și trecerea pe sub o scară este considerată de unii greci aducătoare de ghinion. O explicație răspândită este legată de forma creată de scară atunci când este sprijinită de un perete. Aceasta formează un triunghi, iar în interpretarea religioasă triunghiul poate trimite la Sfânta Treime. Trecerea prin mijlocul lui ar însemna, simbolic, încălcarea acestui spațiu. Nu toate superstițiile grecești sunt legate de ghinion. Unele sunt făcute tocmai pentru a atrage norocul și prosperitatea.
La începutul anului, în unele familii se sparge o rodie la intrarea în casă. Cu cât se împrăștie mai multe boabe, cu atât anul care începe ar trebui să fie mai bogat și mai norocos. Tot de Anul Nou se pregătește vasilopita, o plăcintă sau prăjitură în care este ascunsă o monedă. Persoana care găsește moneda în felia sa este considerată norocoasă pentru anul care urmează.
Sursa stirileprotv.ro
