,,Justiție capturată”. Cum au fost îngropate mari dosare de corupție.

,,După câțiva ani în care Justiția a dispărut aproape complet de pe agenda publică, societatea românească s-a trezit în fața unei realități greu de digerat, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic.

Inculpați celebri achitați în apel, după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale.”

Procurori și judecători dezvăluie cum sunt tergiversate dosarele

Jurnaliștii intervievează mai mulți judecători și procurori, foști șefi ai DNA și CSM, care dezvăluie cum dosarele sunt tergiversate, astfel încât să se ajungă la prescrierea faptelor. Este vorba despre procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

„Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații care apar în documentarul Recorder. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”, subliniază autorii documentarului.

Demersul jurnalistic ,,încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni.

Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternic”.

Dezvăluirile arată dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, vorbește despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură.

,,Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă”, mai scriu jurnaliștii.

• Documentarul Recorder arată cum, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, acest fenomen a fost întreținut printr-o serie de artificii judiciare mai puțin cunoscute: judecători scoși din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați, deși ei nu ceruseră degrevarea. Judecători cărora le-a încetat brusc delegarea, deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante. Judecători detașați în diverse poziții călduțe chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante. Astfel de schimbări au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor, transmit jurnaliștii Recorder, într-un comunicat de presă.
• Recorder a urmărit mai multe dosare de corupție celebre care au fost influențate decisiv prin astfel de permutări și arată cum au fost tergiversate aceste cazuri pentru a se ajunge la prescripție și pentru a-i scăpa pe inculpați de răspunderea penală. Un exemplu: dosarul lui Marian Vanghelie, condamnat în primă instanță la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru 9 infracțiuni de luare de mită în valoare de 30 de milioane de euro. Vanghelie a scăpat fără nicio zi de pușcărie, după ce dosarul său a fost tergiversat la Curtea de Apel București prin schimbarea completului de judecată de cinci ori în timpul judecării procesului care urma să-i stabilească sentința definitivă.

• Documentarul Recorder prezintă mai multe mărturii de o gravitate fără precedent din interiorul Curții de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din țară și locul unde se dau sentințe definitive în dosare de mare corupție. Judecătorii care apar în material arată cum conducerea acestei instanțe încurajează indulgența față de inculpați și vine cu decizii administrative discreționare, prin care încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, direcționându-le către judecători dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților.
• În ultimii ani, în conducerea Curții de Apel București au fost promovați judecători cu biografii controversate, aduși de la alte instanță din țară și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea. În spatele acestor promovări s-a aflat Lia Savonea, persoană  care în ultimii 15 ani a ocupat poziții cheie în sistemul judiciar și care este indicată de mai mulți magistrați drept „conducătorul absolut al Justiției din România”, se mai arată în comunicatul Recorder. 
• Recorder prezintă traseul controversat al acestei judecătoare. Dintr-un magistrat audiat, în 2010, de DNA pentru presupuse relații cu rețeaua PSD-istului Cătălin Voicu și respins apoi de CSM pe motive de integritate când a încercat să promoveze la Înalta Curte, Lia Savonea a avut ulterior o ascensiune fulminantă. A devenit ea însăși membră în CSM-ul care o respinsese, a închegat o majoritate anti-reformistă, care a susținut modificările legislative promovate de PSD-ul lui Liviu Dragnea, și a devenit recent șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea mai importantă instanță din România.

• Prin modificările legislative din ultimii ani, în sistemul de justiție s-a cimentat o organizare piramidală în care o mână de magistrați aflați în poziții cheie controlează întreg sistemul judiciar. Mai multe mărturii vorbesc despre o atmosferă de frică instaurată în rândul magistraților onești și despre situații în care, dacă ai opinii contrare conducerii instanței, ajungi să fii verificat de Inspecția Judiciară, „care sigur îți va găsi ceva”, transmit jurnaliștii Recorder.
• Documentarul atinge și subiectul scăderii numărului de dosare de mare corupție pe care DNA le-a instrumentat în ultimii ani. Mărturii culese de la foști și actuali procurori din DNA vorbesc despre o schimbare de ton la nivelul instituției odată cu instalarea în funcția de procuror-șef a lui Marius Voineag: „există dosare în care nu se vrea”, spune unul dintre procurorii care apar în materialul Recorder.
• Unul dintre cazurile prezentate în documentar este cel al procurorului militar Liviu Lascu, revocat de la conducerea secției militare a DNA, în timp ce ancheta o serie de achiziții suspecte ale Serviciului Român de Informații. „Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, spune procurorul Lascu în material. Dosarul privind achizițiile SRI a fost clasat după îndepărtarea lui Lascu, iar acesta afirmă că mai avea în lucru și alte anchete care vizau instituțiile de forță și care par să fi fost îngropate după plecare sa.
• Informațiile adunate de Recorder arată că, după instalarea lui Marius Voineag în poziția de procuror-șef al DNA, din instituție au plecat peste 20 de procurori dintr-un total de 140. Un număr neobișnuit de mare în condițiile în care DNA este o structură de elită, la care orice procuror aspiră în carieră.

Sursa cotidianul.ro