În Republica Moldova există o discrepanță mare între datele oficiale privind populația și numărul alegătorilor. Comisia Electorală Centrală (CEC) susține că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt aproape 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot. Totuși, recensământul din 2024 indică o populație totală de puțin peste 2,4 milioane de persoane, inclusiv copiii.
Potrivit recensământului, pe malul drept al Nistrului locuiesc aproximativ 2,4 milioane de oameni. Din acest total, aproape 460 de mii sunt copii cu vârsta sub 14 ani. Asta înseamnă că, în realitate, ar exista mai puțin de 2 milioane de alegători activi în țară. Cifra nu include nici diaspora, nici populația din regiunea transnistreană.
În schimb, CEC spune că se bazează doar pe Registrul de Stat al Populației. Acolo sunt înregistrați toți cetățenii moldoveni cu vârsta de peste 18 ani. Nu contează dacă aceștia mai locuiesc în Republica Moldova sau nu. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, susține că recensămintele nu pot oferi o imagine exactă. Ele se bazează pe declarațiile cetățenilor, nu pe acte de identitate, spune el.
Pavel Postică a explicat că foarte mulți cetățeni care au plecat din Moldova de ani buni nu și-au anulat cetățenia. Prin urmare, continuă să apară în evidențele oficiale. El atrage atenția că Registrul de Stat al Populației este actualizat zilnic și este considerat singura sursă oficială validă pentru alegeri.
„Atunci când vorbim de recensământ, este o altă metodă de verificare care nu este bazată exclusiv pe actele de identitate. Dar pe declarațiile cetățenilor din acest considerent nu este corect să facem comparație cu datele recensământului. Atunci când facem comparație noi trebuie să comparăm mere cu mere și pere. Cu regret avem un număr destul de mare de cetățeni fără domiciliu sau reședință atribuită pe unități administrativ teritoriale care au plecat de mult timp peste hotare. Aceștia nu și-au anulat cetățenia. Ei figurează în Registrul de Stat al Populației, dar este evident că Recensământul nu poate să-i acopere”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.
Fostul președinte al CEC, Iurie Ciocan, susține că alegătorii incluși în acest registru sunt singurii care pot fi luați în calcul din punct de vedere legal. Chiar dacă datele nu sunt perfecte, ele sunt singurele recunoscute de legislație. Ciocan amintește că, în trecut, în unele regiuni, inclusiv în Chișinău, până la 40% din populație nu a fost recenzată.
„Ele într-adevăr au un grad mare de distorsiune. Și asta pentru că cetățenii când pleacă din țară pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp ei nu își aranjează lucrurile cu statul în așa mod ca registrul de stat să aibă această evidență, în raport cu statul. Acești cetățeni pe care îi numim diaspora ei sunt cu drepturi depline și CEC îi reflectă ca atare. Aici este o problemă într-adevăr, dar care nu are o rezolvare imediată. Sunt unicele date corecte pe care le avem, ele pot să placă, să nu placă. Cuiva îi par distorsionate, dar acestea sunt unicele date pe care putem să le folosim în mod legal și oficial”, a subliniat fost președintele CEC, Iurie Ciocan.
Impactul asupra alegerilor
Numărul oficial al alegătorilor este important mai ales pentru validarea scrutinelor. În cazul alegerilor parlamentare, este nevoie ca cel puțin o treime dintre alegători să se prezinte la vot pentru ca rezultatul să fie considerat valid.
Deși autoritățile recunosc că situația este imperfectă, nu există deocamdată o soluție clară. Problema persistă și riscă să afecteze încrederea în procesul electoral și în cifrele prezentate publicului.
Sursa evz.ro