Pe șest, fără consultare publică și cu restrângerea unor drepturi constituționale. Ecologism dus la extrem de la Palatul Victoria
Guvernul condus de Ilie Bolojan a declanșat implementarea uneia dintre cele mai controversate măsuri, aprobând o notă de fundamentare a achiziționării unui sistem informatic de tarifare a utilizării drumurilor din România.
Pentru mașinile grele de marfă, taxarea se va face în funcție de durata utilizării drumurilor și de distanța parcursă, în timp ce pentru mașinile mici, taxarea se va face în funcție de norma de poluare a vehiculelor. În HG-ul prin care s-au aprobat aceste investiții se menționează, fără nicio fereală, că scopul urmărit este „descurajarea utilizării celor mai poluante vehicule, prin măsuri fiscale și financiare”, inclusiv prin nivelurile de taxare pe proprietate. Sistemul va fi utilizat atât de către CNAIR, cât și de către STS, ceea ce dă un veritabil caracter militar al acestei noi politici de stat. Finanțarea este asigurată, în proporție covârșitoare, din fonduri PNRR, însă este vorba despre fonduri… rambursabile, adică bani pe care România va trebui să-i dea înapoi, indiferent dacă implementează aceste măsuri sau nu.
Este vorba despre Hotărârea de Guvern nr. 589 din 24 iulie 2025 pentru aprobarea Notei de Fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem electronic de tarifare rutieră – Lot 1 – Sistem informatic centralizat”. Actul administrativ este semnat de către premierul Ilie Bolojan și este contrasemnat de către Mihaela Ioana Kaitor (secretar de stat în aparatul de lucru al vicepremierului Tanczos Barna), de Ciprian Șerban (ministrul Transporturilor), de Dragoș Pîslaru (ministrul Fondurilor Europene) și de Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor).
Conform documentului, se aprobă nota de fundamentare în cauză și se stabilește că finanțarea se realizează din fonduri externe RAMBURSABILE, mai exact prin PNRR – Reforma R1 – „Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră”, Investiția „Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile a rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranță rutieră”, iar o altă parte a finanțării este asigurată de către Ministerul Transporturilor.
Se invocă „Dictatul de la Bruxelles”
În nota de fundamentare aprobată, se precizează că „potrivit OUG 8/2022, CNAIR este desemnată să perceapă tarife rutiere pe drumurile de interes național din România” și, „în conformitate cu Legea nr. 226.2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale (…), lege care transpune în legislația națională prevederile Directivei 1999/62/CE din 17 iunie 1999 de taxare a vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, CNAIR întreprinde demersurile pentru definirea și instituirea unui nou sistem integrat de taxare rutieră, în vederea managementului, gestiunii și controlului aplicării tarifului de trecere și a tarifului de utilizare”.
Mai mult, se arată că „noul sistem de tarifare rutieră trebuie să integreze atât un mod de tarifare ce are la bază perioada de utilizare a infrastructurii rutiere (time based) pentru autoturisme, autobuze, autocare și vehicule de transport marfă (…), cât și un mod de tarifare în funcție de distanța parcursă (distance based) pentru autovehiculele grele de marfă”.
„Totodată, în vederea aplicării principiului «poluatorul plătește» prevăzut în Directiva (UE)362/2022, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri (…), noul sistem de tarifare rutieră trebuie să asigure aplicarea acestor tarife în funcție de clasa de emisii poluante Euro a vehiculelor”.
Descurajarea proprietății private, prin niveluri de taxare, sub lupa STS
Pentru introducerea noului sistem de tarifare rutieră, proiectul a fost împărțit în trei etape. Primul lot vizează sistemul electronic centralizat, al doilea lot vizează achiziția de echipamente hardware și licențe software destinate dotării obiectivelor fixe și mobile de control, iar lotul al treilea se referă la identificarea amplasamentelor de control pe rețeaua de drumuri naționale din România și realizarea infrastructurii.
Pentru prima etapă, „se are în vedere livrarea de echipamente hardware în două centre dedicate”. Site-ul principal aparține CNAIR și se află la București, iar al doilea site, secundar, se află la Brașov și aparține… Serviciului de Telecomunicații Speciale.
Conform HG-ului adoptat de Guvernul Bolojan, noul sistem de taxare pentru vehicule trebuie să includă cinci componente. Astfel, prima componentă este „nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul «poluatorul plătește»”, iar a doua componentă se referă la „stimulente pentru vehiculele și moduri de transport nepoluante/ cu emisii scăzute”.
A treia, și cea mai interesantă componentă, vizează „un sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale/ financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri”. Trecând peste a patra componentă, cea de-a cincea se referă la Transferul a 10% din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar, cu termen-limită trimestrul II al anului 2026”.
Sistemul electronic care lasă românii faliți sau pietoni, finanțat din fonduri PNRR… rambursabile
Valoarea acestei prime etape, aprobată prin HG, este de 236.486.300 de lei fără TVA, adică 281.418.697 de lei cu tot cu TVA. Sistemul electronic centralizat va înghiți 235.920.300 de lei fără TVA și va fi finanțat din fonduri PNRR rambursabile. Restul de 566.000 de lei fără TVA (servicii de supervizare și publicitate) vor fi asigurați din bugetul național, iar 44.932.397 de lei reprezintă taxa pe valoare adăugată.
Implementarea acestor măsuri nu a făcut obiectul unei consultări publice, așa cum nu a fost consultat nimeni când acest jalon a fost trecut în PNRR. Sunt bani pe care România va trebui să-i restituie. Guvernul militarizează taxarea pentru utilizarea drumurilor, odată cu implicarea STS în acest proiect.
Prin măsurile vizate, este afectată în mod direct proprietatea privată și instituționalizează discriminarea. Această situație contravine prevederilor constituționale de la articolul 16 alineat 1, conform cărora „cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, Se încalcă și articolul 44, privind dreptul la proprietate privată, conform căruia „proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”, „averea dobândită licit nu poate fi confiscată” și „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”. Aceste măsuri ar putea intra în conflict și cu articolul 53 din Constituție, conform căruia exercițiul unor drepturi sau al unei libertăți poate fi restrâns numai temporar, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere dreptului sau libertății.
Sursa jurnalul.ro
