Economia românească se confruntă cu o scădere îngrijorătoare a capacității de a absorbi forța de muncă, însoțită de o creștere a numărului de persoane active care aleg să migreze în alte țări în căutarea unui loc de muncă, afirmă Ciprian Bădescu, economist și sociolog, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române.
Potrivit specialistului, indicele creat în cadrul unei cercetări a ICCV – Academia Română, analizează puterea economică a României prin dinamica remitențelor (bani trimiși de migranți) între 2010 și 2023. Indicele compară remitențele de intrare (de la migranții români din străinătate) cu cele de ieșire (de la migranții străini din România). În 2010, remitențele de intrare erau de 641 milioane de euro, iar în 2023 au ajuns la 10 miliarde de euro.
„Pentru a ne da seama de puterea reală a economiilor naţionale, putem apela la un indice specific pe care l-am construit în cadrul unei cercetări sub auspiciile ICCV – Academia Română, dedicată migranţilor români din Marea Britanie şi din lume. Acest indice măsoară dinamica în timp (din 2010 până în 2023) a diferenţei dintre câţi bani intră în ţară de la migranţii români pentru muncă (remitenţe de intrare) şi câţi ies din ţară (de la migranţii străini care lucrează în ţară, deci remitenţele de ieşire).
Ca să ne facem o idee, ne-am referit la dinamica remitenţelor de intrare în ultimii 14 ani”, spune analistul economic.
ICCV: Dinamica remitențelor din ultimii 14 ani
Ciprian Bădescu afirmă că remitențele de ieșire au crescut de la 88 milioane de euro în 2010 la peste 1,4 miliarde de euro în 2023. Creșterea acestor sume reflectă atractivitatea economiei românești, dar diferența dintre remitențele de intrare și ieșire indică adevărata putere de atracție ocupațională a economiei.
„Dacă în 2010 intrau în ţară sume care atingeau 641 de milioane de euro, în 2023 sumele provenite de la migranţii români au atins circa 10 miliarde de euro. Remitenţele de ieşire atingeau, în 2010, circa 88 milioane de euro, iar în 2023 atingeau peste 1,4 miliarde de euro.
În valori absolute această creştere indică creşterea puterii de atracţie a economiei româneşti, în context regional şi internaţional. Diferenţa dintre cei doi parametri, însă, este cea semnificativă. Abia aceasta măsoară puterea de atracţie ocupaţională reală a economiilor naţionale, atractivitatea economică a unei ţări pentru forţa de muncă”, a afirmat Ciprian Bădescu.
ICCV subliniază diferența de atractivitate economică dintre 2010 și 2023
Cercetătorul ICCV subliniază că, în 2010, diferența de atractivitate economică era de 553 de milioane de euro, iar în 2023 aceasta a crescut la aproape 9 miliarde de euro. Aceasta indică o scădere alarmantă a atractivității ocupaționale a economiei românești pentru forța de muncă, atât internă, cât și externă, în comparație cu alte țări.
Indicele de atractivitate al unei economii este o măsură comparativă, calculată de obicei ca o medie ponderată a trei indicatori: accesibilitate, disponibilitate a forței de muncă și calificarea populației. Acești factori pot face o economie mai atrăgătoare pentru investitorii privați.
Cauzele diferențelor în indicele de atractivitate al economiei românești față de alte economii europene sunt legate de decalajul în puterea de cumpărare, de nivelul beneficiilor sociale oferite prin sistemul de asistență socială, de nivelurile de impozitare, precum și de politicile de sprijin pentru antreprenoriat și de predictibilitatea regimului fiscal.
Între 2010 și 2023, România a ajuns pe ultimul loc în ceea ce privește atractivitatea economiilor din Europa Centrală și de Est.
„Rata de creştere a acestui indice, care, subliniez, măsoară declinul puterii de atracţie ocupaţională a economiei româneşti, a fost de circa 1600%, adică o descreştere medie anuală a atractivităţii cu 123%. Iată că puterea economiei scade, atractivitatea scade, creşte numărul migranţilor pentru muncă şi odată cu acestea survine declinul populaţiei, îmbătrânirea accelerată şi k explozivă a morbidităţii şi deci a bolilor bătrâneţii”, explică cercetătorul.
Fenomenul „amenințărilor suprapuse”
Centrele comunitare integrate, parte a studiului ICCV
