Escrocii nu mai au nevoie să spargă un cont bancar pentru a ajunge la banii unei persoane. În cazul unor fraude elaborate, aceștia își conving victimele că economiile lor sunt în pericol și le determină să transfere singure banii către conturi controlate de o adevărată rețea de infractori. Metoda de fraudă este cunoscută sub denumirea de „phantom hacker scams”, sau fraude „fantomă”.
Schema poate implica mai multe persoane care se prezintă, pe rând, drept specialiști IT, angajați ai băncii sau reprezentanți ai autorităților. Dezvoltarea serviciilor de banking online, a instrumentelor digitale și a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială le oferă infractorilor noi modalități de a face aceste fraude să pară cât mai credibile.
În prima etapă, victima poate primi un mesaj,un apel telefonic sau poate vedea o fereastră pop-up pe computer. Avertismentul susține că dispozitivul a fost infectat cu un virus și că este nevoie de intervenție urgentă.
În mesaj poate apărea și un număr de telefon. Persoana care răspunde se prezintă drept angajat al unui serviciu de asistență tehnică și îi spune victimei că o poate ajuta să își protejeze dispozitivul.
Pentru acest lucru, impostorul poate cere instalarea unui program de acces la distanță. După instalare, infractorul poate vedea ce face victima pe dispozitiv și poate urmări informațiile pe care aceasta le introduce.
Al doilea apel leagă problema de contul bancar
După obținerea accesului la dispozitiv, poate urma un nou apel. De această dată, interlocutorul pretinde că este angajat al băncii și susține că în contul victimei a fost identificată o tentativă de fraudă.
Pentru a face apelul mai convingător, infractorii pot recurge la spoofing. Tehnica permite afișarea unui număr de telefon fals, astfel încât victima să creadă că este contactată de o instituție legitimă.
Interlocutorul îi spune persoanei că trebuie să acționeze rapid pentru a-și proteja banii. Victima poate fi îndemnată să deschidă aplicația bancară și să verifice soldul sau tranzacțiile.
Dacă infractorul are deja acces la dispozitiv, poate urmări aceste operațiuni și poate obține informații utile pentru a ajunge la banii din cont.
Frauda „fantomă” se răspândește în Europa. Cum ajung victimele să-și piardă economiile
Frauda poate continua cu un al treilea apel. De această dată, persoana de la telefon pretinde că lucrează pentru o instituție guvernamentală sau pentru o agenție de aplicare a legii, precum FBI sau Federal Reserve.
Victimei i se poate spune că economiile sunt în pericol și că trebuie mutate într-un cont „sigur”. În alte situații, infractorii îi cer să cumpere criptomonede sau lingouri de aur pentru a-și proteja banii.
Există și variante în care victima este rugată să instaleze o aplicație care ar trebui să faciliteze transferul banilor. În realitate, aplicația poate oferi infractorilor acces la dispozitiv.
Astfel, persoana ajunge să efectueze chiar ea transferurile către infractori. În cazurile grave, pierderile pot însemna economiile strânse de-a lungul întregii vieți.
Escrocii folosesc panica pentru a împiedica victima să verifice informațiile
Schema poate avea mai multe variante, însă mecanismul este asemănător. Infractorii inventează o situație de urgență și încearcă să convingă victima că trebuie să ia o decizie imediat.
Presiunea și teama îi reduc victimei timpul de reacție. În loc să închidă telefonul și să contacteze banca printr-un canal oficial, persoana urmează instrucțiunile primite de la interlocutor.
Tocmai această reacție este urmărită de infractori.
O bancă nu îți cere să-ți muți banii într-un cont „sigur”
Apelurile, mesajele și ferestrele pop-up nesolicitate care avertizează despre probleme cu un cont bancar sau cu un dispozitiv trebuie tratate cu suspiciune.
De asemenea, utilizatorii nu ar trebui să instaleze programe de acces la distanță la cererea unor persoane care i-au contactat fără să fie solicitate.
Dacă există suspiciuni cu privire la un cont bancar, banca trebuie contactată separat. Numărul de telefon poate fi verificat pe spatele cardului sau pe site-ul oficial al instituției.
O bancă, o companie de tehnologie sau o instituție guvernamentală legitimă nu va cere unei persoane să își mute economiile într-un cont „sigur”. De asemenea, nu îi va cere să cumpere aur sau criptomonede pentru a-și proteja banii.
Fraudele „phantom hacker” sunt diferite de cele cunoscute drept „phantom debt” sau „zombie debt”.
În cazul datoriilor fictive, infractorii încearcă să convingă victimele să plătească sume pe care nu le datorează. Uneori, este vorba despre datorii care au fost deja achitate sau stinse, iar alteori despre sume majorate artificial.
Escrocii se prezintă drept recuperatori de creanțe și folosesc un limbaj agresiv. Victimele pot fi amenințate cu consecințe grave sau pot fi presate să plătească imediat.
Tehnologia le oferă infractorilor noi instrumente pentru a face astfel de fraude mai greu de depistat.
Modelele lingvistice pot fi folosite pentru redactarea unor mesaje bine scrise și adaptate situației victimei. În același timp, agenții automatizați pot colecta informații disponibile public despre o persoană și pot contribui la construirea unui profil al acesteia.
În unele cazuri, infractorii pot folosi înregistrări audio pentru a clona vocea unei persoane. Apoi, aceștia pot pretinde că sunt reprezentanți ai unei bănci, ai poliției sau ai unei alte instituții.
Plata datoriilor fictive poate fi solicitată prin transfer bancar sau criptomonede.
Victimele trebuie să închidă apelul și să verifice situația prin canale oficiale
În cazul unui apel suspect, cea mai sigură reacție este închiderea imediată a conversației. Informațiile primite la telefon nu trebuie verificate folosind datele de contact oferite de interlocutor.
Orice datorie trebuie verificată separat, prin canale oficiale. În cazul unui presupus recuperator de creanțe, persoana poate solicita documente care să demonstreze existența și valoarea datoriei.
Dacă există suspiciunea că o fraudă a avut deja loc, conturile trebuie securizate, iar plățile suspecte trebuie blocate, atunci când acest lucru este posibil. Tentativa de fraudă trebuie, de asemenea, raportată instituțiilor competente.
Sursa evz.ro
