După ce a finalizat proiectul de protecție cibernetică pentru cartea electronică de identitate, MAI mai cere acum vreo 30 milioane de lei ca să cumpere softuri bazate pe inteligența artificială. Ministerul s-a trezit, peste noapte, că Sistemul de Alertă Timpurie nu face față atacurilor cibernetice care utilizează, masiv, inteligența artificială, al cărei progres tehnologic ”a dobândit recent un ritm extraordinar de accelerat”. Serviciile publice electronice ale MAI reprezintă o țintă predilectă a interferențelor informaționale și atacurilor cibernetice, semnalează ministerul, scopul fiind pierderea încrederii publice în digitalizare.
Guvernul a aprobat joi suplimentarea cu încă 30 milioane de lei a bugetului alocat MAI pentru Sistemul de Alertă Timpurie, necesar protecției cărții electronice de identitate și a semnăturii digitale calificată împotriva atacurilor cibernetice, ajungându-se la un total de peste 144 milioane de lei.
Cu doar câteva zile înaintea finalizării implementării proiectului, MAI și-a dat seama că progresul tehnologic al inteligenței artificiale (IA) a dobândit recent un ritm extraordinar de accelerat. Astfel, ministerul s-a trezit că sistemul de alertă este vulnerabil și că trebuie să mai cumpere softuri bazate pe inteligența artificială.
”Dezvoltarea propusă nu are rolul de a remedia deficiențe ale rezultatelor deja obținute, nu înlocuiește componentele realizate și nu introduce un rezultat distinct, ci urmărește consolidarea dimensiunii calitative a aceluiași rezultat”, zice MAI. Cu toate acestea, asistăm la o transformare structurală majoră a spațiului digital, caracterizată de o complexitate fără precedent a atacurilor cibernetice, precum și de creșterea exponențială a volumului de date generate și distribuite la nivel global, peste 65% din conținutul nou generat în spațiul cibernetic fiind produs automat de tehnologiile de inteligență artificial, spune același MAI.
IA, vinovată de reticența cetățenilor la digitalizare
Provocările de securitate sunt determinate de intensificarea interferențelor informaționale și atacurilor cibernetice disruptive, acțiuni executate cu ajutorul unor instrumente malițioase bazate pe tehnologiile de inteligență artificială pentru exploatarea rapidă a vulnerabilităților infrastructurilor informatice, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern care suplimentează banii pentru proiect. ”Corelativ, serviciile publice electronice ale MAI reprezintă la rândul lor o țintă predilectă a interferențelor informaționale și atacurilor cibernetice, unul dintre scopurile urmărite fiind acela de alimentare constantă a neîncrederii și reticenței cetățenilor de a participa la tranziția către o societate modernă, digitalizată și debirocratizată”, consideră MAI. Mai pe înțelesul nostru, de aceea reușesc atacurile cibernetice să-și atingă țintele, ca să ne spulbere încrederea în digitalizare.
Știri false?
După ce ne reamintește că presupusele vulnerabilități ale sistemului cărții electronice de identitate, semnalate în spațiul public, erau informații false, menite să afecteze încrederea populației, MAI recunoaște că ne confruntăm cu amenințări cibernetice dinamice, autonome și autoadaptative. În prezent, a crescut complexitatea vectorilor de atac existenți și a generat categorii complet noi de vulnerabilități pe palierele informațional, tehnic și al serviciilor publice, arată MAI. ”Pe palierul tehnic, IA a transformat fundamental peisajul atacurilor cibernetice, generând amenințări de o sofisticare nemaiîntâlnită. Principala provocare nouă este apariția malware-ului autonom și polimorf alimentat de IA, care își rescrie singur codul sursă în timp ce se propagă, învățând din comportamentul sistemelor defensive pe care le întâlnește”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ.
Sistemul, obligat să ia decizii catastrofale
O altă provocare complet nouă o constituie atacurile orientate direct împotriva arhitecturilor de IA, cunoscute sub numele de “Data Poisoning” și „Prompt Injection/Adversarial Attacks”.
Prin alterarea subtilă a datelor pe care este antrenat un model sau prin introducerea unor instrucțiuni manipulative ascunse, atacatorii pot corupe capacitatea de decizie a unui sistem IA fără a lăsa urme în codul sursă tradițional, determinând sistemul să ia decizii catastrofale dar aparent legitime, ne spune MAI.
Totodată, integrarea IA în serviciile electronice publice pentru procesarea automată a cererilor, alocarea resurselor medicale sau gestionarea traficului urban introduce riscul “sabotajului algoritmic”. Un atac cibernetic ce reușește să otrăvească datele de intrare poate forța un sistem public să ia decizii discriminatorii sau eronate la scară națională, blocând activitatea administrativă și generând daune financiare colosale, mai semnalează MAI.
Sursa national.ro
