By Stoiadin Doru 
Parlamentarii PSD, PNL și USR au adoptat luni, 27 iulie, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, un amendament care schimbă modul în care românii vor putea verifica averile demnitarilor. Actualele declarații de avere și de interese nu dispar, însă ele nu vor mai fi publicate integral. În locul lor, Agenția Națională de Integritate va publica un document nou, denumit „declarație de interese financiare”, în care sumele exacte din conturile bancare sau valoarea activelor vor fi înlocuite cu intervale valorice. Soluția este prezentată de coaliție drept un compromis impus de decizia Curții Constituționale, însă experții anticorupție susțin că transparența putea fi păstrată într-o măsură mult mai mare.
În practică, demnitarii vor continua să completeze declarațiile de avere și de interese în aceeași formă ca până acum și le vor depune la Agenția Națională de Integritate. Diferența este că documentele complete nu vor mai fi publice. ANI va prelua informațiile și va genera automat o „declarație de interese financiare”, singurul document care va fi publicat pe internet. Astfel, românii nu vor mai putea vedea sumele exacte din conturile bancare, valoarea precisă a investițiilor sau alte date financiare detaliate, ci doar intervale valorice stabilite de lege.
Modificarea urmărește punerea legislației în acord cu decizia Curții Constituționale din 2025, prin care judecătorii au stabilit că declarațiile de avere nu mai pot include bunurile și veniturile soților sau soțiilor demnitarilor.
În timpul dezbaterilor din Comisia juridică a fost adoptat și un amendament propus de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, prin care obligația depunerii declarațiilor este extinsă și asupra consilierilor de stat, categorie care lipsea din proiectul inițial.
„În proiectul transmis inițial de Ministerul Justiției nici măcar această declarație nu exista”
Expertul anticorupție Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, spune că noua declarație de interese financiare reprezintă un pas înainte față de proiectul inițial al Ministerului Justiției, însă nu rezolvă problema transparenței.
„În forma adoptată de Comisia juridică a fost introdusă această declarație de interese financiare, care reprezintă, practic, un rezumat al declarației de avere și de interese. Ea conține doar niște praguri valorice generate automat de ANI, nu informațiile exacte. Faptul că această prevedere a fost reintrodusă este, totuși, un lucru bun, pentru că în proiectul transmis inițial de Ministerul Justiției nici măcar această declarație nu exista”, a explicat Radu Nicolae.
În opinia sa, decizia Curții Constituționale nu obliga autoritățile să reducă atât de mult transparența, iar declarațiile complete puteau rămâne publice cel puțin pentru anumite categorii de demnitari.
„Per ansamblu însă, soluția este una negativă. Dacă citim cu atenție decizia Curții Constituționale, observăm că, cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, declarațiile complete de avere și de interese ar fi putut rămâne publice. Curtea nu interzice publicarea lor pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat”, a declarat expertul.
Radu Nicolae critică și modul în care Ministerul Justiției și ANI au elaborat proiectul, susținând că procesul s-a desfășurat fără consultarea societății civile și a experților.
„Ministerul Justiției și ANI au gestionat întregul proces într-o secretomanie totală. Practic, cele două instituții s-au întâlnit și au elaborat proiectul fără nicio consultare reală. Au discutat, din câte înțeleg, cu Comisia Europeană, dar nu și cu organizațiile neguvernamentale, cu experții sau cu alte instituții interesate. Din acest motiv au ajuns la această soluție cu declarația de interese financiare. Este una dintre variantele posibile, dar cu siguranță nu cea mai bună din perspectiva transparenței și a interesului public”, a spus acesta.
Expertul atrage atenția că și bunurile soților demnitarilor rămân în continuare ascunse de ochii publicului și susține că întregul calendar legislativ a fost comprimat pentru ca proiectul să fie adoptat rapid.
„Între miercuri și luni, când proiectul a fost votat în comisie, a fost practic imposibil să înțelegi întregul proces și să formulezi amendamente serioase, în interesul transparenței și al interesului public. Eu am impresia că tot acest proces s-a desfășurat deliberat în această manieră. Toată secretomania și lipsa de transparență au avut scopul de a trece rapid jalonul din PNRR, fără ca cineva să mai aibă timp să formuleze propuneri constructive”, a concluzionat Radu Nicolae.
Tudorel Toader: „Declarația de avere rămâne obligatorie”
Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, spune că modificările nu elimină obligația de a declara averea, ci schimbă doar regimul de publicitate al acestor informații. El amintește că restrângerea informațiilor făcute publice nu începe acum, ci este un proces început în urmă cu mai bine de un deceniu.
„Curtea Constituțională a declarat neconstituțională obligația de a face publice date precum adresa, numele și prenumele în declarațiile de avere. Ca urmare, aceste informații au fost anonimizate. În plus, declarațiile nu au mai fost publicate integral pe pagina de internet a instituțiilor. Dacă vreți să punctați acest moment, el datează din 2013, când au dispărut de pe site-urile instituțiilor numele, prenumele și adresele imobilelor declarate”, a explicat Tudorel Toader pentru „Adevărul”.
Potrivit fostului ministru, decizia Curții Constituționale din 2025 nu a eliminat obligația de a depune declarația de avere, ci doar a schimbat modul în care aceasta este gestionată și publicată.
„Prin decizia din 2025, dacă nu mă înșel este vorba despre Decizia nr. 497, Curtea a spus că declarațiile de avere rămân obligatorii. Ele se depun în continuare la ANI, doar că nu se mai completează pe hârtie, ci exclusiv în format electronic. Există un registru electronic al ANI, îl accesezi și îți completezi acolo declarația de avere. Așadar, obligația de a declara nu a dispărut”, a declarat fostul judecător al CCR.
Toader explică faptul că soluția Curții se bazează pe principiul separației patrimoniilor dintre soți și pe protejarea vieții private, consacrate de legislația în vigoare.
„Un alt aspect important este că, odată cu noul Cod civil, a fost consacrat principiul separației patrimoniilor. Până atunci exista prezumția că bunurile sunt comune între soți, urmând ca eventual contribuția fiecăruia să fie stabilită ulterior. Actualul Cod civil consacră însă separația patrimoniilor. Curtea Constituțională a argumentat că această soluție respectă principiul separației patrimoniilor. Cu alte cuvinte, nu mai ești obligat să declari patrimoniul unei persoane care, din punct de vedere juridic, are un patrimoniu distinct de al tău. În același timp, Curtea a invocat și protecția vieții private”, a subliniat Tudorel Toader.
În opinia sa, instituțiile statului vor continua să aibă acces la toate informațiile financiare ale demnitarilor, iar discuția se poartă exclusiv în jurul caracterului public al acestor date. Totodată, fostul ministru atrage atenția că noua lege ar putea ajunge din nou pe masa Curții Constituționale.
„Repet însă, declarația de avere rămâne obligatorie. Ea se depune în format electronic la ANI, iar instituțiile statului care au competențe, precum ANI, ANAF sau procurorii, au în continuare acces la aceste informații. Ceea ce s-a eliminat este caracterul public al declarațiilor. Eu însumi am completat astfel de declarații timp de peste 20 de ani. Acum trebuie văzut dacă forma actuală a legii este pe deplin compatibilă cu decizia Curții Constituționale. Dacă respectă considerentele deciziei, atunci legea este constituțională. Dacă există diferențe esențiale, atunci există riscul ca ea să fie declarată din nou neconstituțională”, a conchis Tudorel Toader.
Sursa adevarul.ro
Redacție