Un nou val de scumpiri lovește piața carburanților din România, unde prețurile cresc lent, dar constant, de la o zi la alta. În unele benzinării din București, motorina standard a ajuns luni până la 9,94 lei pe litru, apropiindu-se periculos de pragul psihologic de 10 lei.
Creșterile sunt vizibile și la celelalte tipuri de combustibil, pe fondul tensiunilor internaționale care afectează piețele energetice și generează incertitudine în lanțurile de aprovizionare.
Potrivit datelor recente, benzina standard se vinde în Capitală la aproximativ 9,14 lei pe litru. În același timp, șoferii care utilizează GPL plătesc în jur de 4,32 lei/litru, acesta rămânând, deocamdată, cea mai accesibilă variantă.
Pentru carburanții premium, prețurile depășesc deja praguri importante. Motorina premium a trecut de 10 lei pe litru, ajungând la 10,45 lei, în timp ce benzina premium se apropie de acest nivel, cu un preț de circa 9,84 lei/litru.
Evoluția indică o presiune constantă asupra bugetelor șoferilor, în special în contextul în care scumpirile nu sunt bruște, ci progresive.
Principalul factor care alimentează creșterea prețurilor este contextul geopolitic din Iran, unde conflictul în curs afectează direct piețele globale de energie.
Instabilitatea din regiune influențează transportul petrolului și generează temeri privind posibile întreruperi ale livrărilor, ceea ce duce la majorarea cotațiilor internaționale.
Aceste evoluții se resimt rapid și în Europa, inclusiv în România, unde prețurile carburanților sunt sensibile la fluctuațiile externe.
Pe fondul acestor incertitudini, mai multe state care au promovat intens tranziția către energie verde își reevaluează strategiile.
Țări precum Germania, Danemarca, Olanda, Marea Britanie sau Mexic analizează posibilitatea de a relua sau extinde extracția de petrol și gaze naturale.
Această repoziționare vine într-un moment delicat, în care liderii internaționali participă la o conferință globală privind energia verde organizată la Santa Marta.
Securitatea energetică, prioritate în fața obiectivelor climatice
Presiunile economice și riscurile privind aprovizionarea determină guvernele să acorde o importanță tot mai mare securității energetice, chiar dacă acest lucru înseamnă amânarea unor obiective climatice.
În urmă cu cinci ani, Agenția Internațională pentru Energie avertiza că nu ar mai trebui aprobate noi proiecte de extracție de petrol și gaze dacă lumea dorește să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, conform țintelor stabilite prin Acordul de la Paris.
Sursa puterea.ro