Povara fiscală pe muncă este accentuată în România. Un angajat ajunge să-și împartă aproape pe jumătate salariul cu statul. Din nefericire, nemulțumirea salariaților cu privire la remunerația lor se îndreaptă preponderent către companiile private, însă adevărul este că pentru un angajat, angajatorul suportă un cost aproape dublu față de suma care ajunge, într-un final, în buzunarul muncitorului.
Mulți angajați au tendința de a-și acuza patronii că plătesc salarii prea mici, fără să fie conștienți că fiecare angajator suportă un cost dublu al salariului minim, lună de lună. Unde ajunge diferența? La stat.
Deși în general, este cunoscut faptul că avem o fiscalitate împovărătoare pe muncă, atunci când vedem și cifrele din spatele acestor informații, realitatea devine mai crudă: muncești o lună de zile ca, la final, statul să-ți ia aproape jumătate din leafă.
La fel de neplăcut este și pentru firme. Angajatorii depun eforturi importante, în majoritatea cazurilor, să susțină cheltuielile cu personalul, în condițiile unui spațiu fiscal redus și al provocărilor legate de inflație, instabilitate și scăderea consumului în general.
Iată câți bani se duc pe lună la stat, în funcție de salariul tău:
Calculator salariu brut net
Să luăm cazul unui salariu brut de 7.000 de lei.
57.21% din această sumă ajunge la angajat, în timp ce 42.79% merg în vistieria statului.
Salariul net, adică banii care îi rămân angajatului în buzunar, este în acest caz de 4.095 de lei. Vorbim despre o sumă cu aproximativ 1.500 de lei sub nivelul salariului mediu pe economie. Pentru a plati un salariu net de 4.095 lei, angajatorul cheltuie 7.158 lei
Dar se poate și mai rău.
Dacă luăm în calcul un salariu brut de 5.000 de lei, doar 2.967 de lei reprezintă banii angajatului pentru o lună de muncă. Pentru a plati un salariu net de 2.967 lei, angajatorul cheltuie 5.113 lei.
Desigur, contribuțiile la stat sunt alcătuite și din elemente asigurările sociale, inclusiv cea pentru pensie, șomaj. Deci se achită o protecție socială și, sub o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, există premisele că o parte din bani se vor întoarce la contribuabil. Însă nu putem ignora faptul că veniturile mici nu sunt supuse unei impozitări mai relaxate. Impozitul pe venit, de 10%, este achitat atât în cazul unui salariu de 7.000 lei brut, cât și în cel al unui salariu de 5.000 de lei, deși în mod evident, cele două valori se traduc prin diferențe uriașe ale puterii de cumpărare.
Acestea fiind spuse, pentru a încuraja munca declarată, încadrarea în câmpul muncii și pentru a susține puterea de cumpărare a populației, poate o inițiativă de a reduce povara pe muncă, în funcție de anumite praguri de câștig, ar putea aduce valoare socială.
Amintim că salariul minim brut pe economie în România este programat să crească la 4.325 lei pe lună, începând cu data de 1 iulie 2026, conform proiectelor legislative în discuție.
Până la acea dată (ianuarie-iunie 2026), se menține nivelul de 4.050 lei brut, care aduce un salariu net de aproximativ 2.574 lei, incluzând facilitățile fiscale de 300 lei neimpozabili.
Mai bine ne-ar cere sa muncim de pomana. Ne poate da ca din bunatatea lor, eventual cate o galeata de porumb ….ceva simbolic. Noi intelegem ca trebuie sa lucram pt un grup organizat care a capturat tara.
Sursa cotidianul.ro