Ipocrizia lui Trump în Statele Unite
Președintele Trump se laudă că l-a răpit pe Nicolás Maduro, dar The New York Times denunță în editorialul său încălcarea dreptului american și internațional. Atacul din 3 decembrie, bazat pe un pretext ridicol, marchează, de fapt, revenirea pentru Statele Unite la imperialismului în America Latină, scrie cotidianul. Încercând să preia controlul asupra Venezuelei, Donald Trump riscă să repete greșelile războiului din Irak, pe care le-a condamnat atât de mult.
”Trebuie să recunoaștem că Maduro nu este un om care să inspire simpatie. La cârma unui regim autoritar și represiv, el contribuie de mai mulți ani la destabilizarea continentului american”, scrie NY Times. Însă istoria ultimului secol arată altceva: tentativele de schimbare de regim nu fac decât să agraveze lucrurile: în Afganistan, în Libia, Irak, unde consecințele invaziei din 2003 bântuie încă politica SUA în Orientul Mijlociu, scrie cotidianul american. Urmează și exemplele intervențiilor în Chile, Cuba, Guatemala si Nicaragua.
”Aventurismul militar actual al Americii este lupta împotriva narcoterorismului. Dintotdeauna, guvernele își acuză inamicii de terorism, pentru a-și justifica intervențiile”. ”Să ne amintim că Trump l-a grațiat pe Orlando Himenez, care a condus o vastă rețea de trafic de droguri în timp ce era președinte în Honduras, între 2014 și 2022”.
Cruciada lui Trump
”Acționând fără legitimitate internațională, fără bază juridica și fără susținere internă, Trump riscă să dea apă la moara liderilor autoritari din Rusia, China și de aiurea, care doresc să-și domine vecinii. Este o revenire la orgoliul american care a condus la invazia din Irak din 2003”, scrie NY Times.
El nu a cerut acordul Congresului, pentru că direcția în care duce tara nu este aprobată nici de propria tabără. Senatorul Rand Paul și reprezentantul Thomas Massie, republicani, au susținut o lege care să limiteze acțiunile militare pe care Trump le poate duce împotriva Venezuelei, amintește NY Times.
Cruciada lui Trump riscă să ducă la explozia violenței în Venezuela: din partea Armatei Naționale de Eliberare, grupare marxistă din Columbia, implantată în vestul Venezuelei, a grupurilor paramilitare care gravitează în jurul regimului. Piața mondială a petrolului poate fi afectată. Se pot agrava fluxurile migrației.
”Totul ne facem să ne temem că aventurismul militar al lui Trump agravează suferințele venezuelenilor, exacerbează instabilitatea în regiune și dăunează intereselor americane în întreaga lume. Un lucru e sigur: războiul lui Trump este contrar dreptului internațional și american”.
Statele Unite și imperialismul de modă veche
FT o citează pe Victoria Murillo, directoarea Institutului de Studii Latino-Americane de la Universitatea Columbia: decizia lui Trump privind Venezuela nu are logică decât dacă este privită ca fiind legată de ”posibilitatea companiilor americane de a-l răsturna pe Maduro și de a-și asigura accesul la petrolul venezuelean: un imperialism de modă veche, în sensul economic al termenului”.
Intervențiile în America Latină au consecințe imprevizibile
Este revenirea la Războaiele Bananelor de la începutul secolului 20. Atunci, armata SUA apăra interesele companiilor americane United Fruit (devenită acum Chiquita) și Standard Fruit (actualmente Dole). Atunci, generalul Smedley Buttșler spunea: „Am petrecut 33 de ani și patru luni în serviciul militar activ și, în tot acest timp, am fost un bătăuș de lux pentru marile afaceri, pentru Wall Street și pentru bănci. Pe scurt, am fost un gangster al capitalismului”.
Joseph Ledford, istoric la Hoover Institution din cadrul Universității Stanford, concluzionează, pentru FT: „Prima lecție pe care factorii de decizie ar trebui să o desprindă din istoria intervențiilor americane în America Latină este problema consecințelor neprevăzute”. „Responsabilii acestor operațiuni nu au înțeles sau nu și-au imaginat ramificațiile pe termen lung ale acestor intervenții. Iar succesorii lor au avut mari dificultăți să repare pagubele pe care acestea le-au provocat”.
Un ”moment sinistru” reeditat de Statele Unite
În Germania, Die Zeit are un ton și mai dur la adresa Americii lui Trump. ”Acțiunea în sine a fost demnă de un film și tipic trumpistă, în stil de showman, aproape o caricatură a celor mai sinistre momente istorice ale politicii externe americane. Dar ea aduce și claritate. În pofida tuturor incoerențelor, a tuturor diviziunilor interne ale administrației sale și ale mișcării MAGA, Trump tratează cu maximă seriozitate politica de mare putere și pretenția de a domina regiuni întregi ale lumii”. Așa cum a fost expusă în Strategia Nationala de Securitate, care insisită asupra Doctrinei Monroe, din 1823, a sferei de influență americane.
”Statele Unite s-au raportat la ordinea sferelor de influență mai ales atunci când le-a convenit. Au beneficiat de această ordine fără a i se supune pe deplin”, scrie Die Zeit.
Ce fel de aliat are Europa?
”Cea mai mare și mai importantă pentru Europa este întrebarea: ce concluzii va trage Vladimir Putin din această zi? Dar Xi Jinping? Cu ce drept ar mai putea protesta Statele Unite dacă Xi l-ar lăsa pe prim-ministrul Taiwanului să fie arestat și adus în China continentală?
Se poate apăra și încălca în același timp interdicția folosirii forței? Cu precizarea că încălcările dreptului internațional comise de Rusia și de Statele Unite nu pot fi comparate între ele.
În Europa, Statele Unite rămân în continuare decisive, mai ales în ceea ce privește apărarea potențială împotriva unor noi agresiuni ruse. Și tocmai de aceea, poate cea mai mare întrebare a acestei zile – și cea mai întunecată – este: ce fel de țară sunt, de fapt, aceste Statele Unite?”, scrie Die Zeit.
Sursa cotidianul.ro
