Organizațiile de mediu critică ordonanța privind împușcarea urșilor din intravilan
Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență mult așteptată privind gestionarea urșilor care ajung în zonele locuite, act normativ care elimină obligativitatea aplicării principiului gradualității în intravilan, acolo unde riscul de atac asupra oamenilor este ridicat.
Cu toată opoziția opiniei publice și a organizațiilor civice, ministra mediului Diana Buzoianu a pus pe masa Guvernului modificările la ordonanța de Guvern (OG 81/2021) care permite împușcarea urșilor în intravilan și nu a acceptat niciuna dintre propunerile venite dinspre ONG-urile de mediu.
Printre modificările-cheie introduse de ordonanță se numără:
- posibilitatea convocării comisiilor prin mijloace electronice, pentru intervenții mai rapide;
- includerea Poliției Locale în comisie, în lipsa Jandarmeriei;
- definirea noțiunilor de „hrănire a urșilor” și „urs habituat”;
- sancționarea hrănirii urșilor cu amenzi între 10.000 și 30.000 de lei.
Ce spun organizațiile de mediu și specialiștii lor despre noile prevederi legale
World Wildlife Fund România reacționează critic la adresa OG
”Majoritatea aspectelor semnalate de noi în poziția oficială față de proiectul de Ordonanță de Urgență rămân, în continuare, valabile în sensul că Ordonanța proaspăt adoptată are în continuare multe aspecte ce pot fi îmbunătățite.
Pentru exemplificare, considerăm, în parte, o măsură bună introducerea termenului de ”urs habituat” în textul ordonanței dar, fără normele de aplicare referitoare la monitorizarea acestor urși pentru stabilirea comportamentului de habituare, acest termen rămâne unul arbitrar.
De asemenea, termenul de intravilan prezent în textul Ordonanței este unul care poate da naștere la situații în care intervenția ar putea avea rezultate contrare intențiilor ce au stat la baza adoptării acestui text de Ordonanță.
Rămânem consecvenți poziției noastre și recomandărilor de a acorda mult mai multă atenție în reglementările legislative măsurilor de prevenție, inclusiv a celor referitoare la un bun management al deșeurilor și educației în sensul prevenirii conflictelor cu urșii” a declarat, pentru Green Report, Dr. Cristian-Remus Papp, Coordonator Național Departament Specii sălbatice, WWF-România.
Agent Green despre aprobarea ordonanței
Gabriel Păun susține că își menține punctul de vedere exprimat înainte cu privire la ordonanța de ucidere a urșilor.
Nicio propunere din partea organizațiilor civice nu a fost acceptată și dezbaterea publică, așa puțină câtă a fost, nu a condus la niciun rezultat pozitiv. Agent Green a transmis ministerului mai multe propuneri care însă nu au fost luate în considerare.
În esență Agent Green ”recomandă ministerului Mediului să operaționalizeze un nou plan de acțiune, care să impună cu fermitate co-adaptarea și co-existența cu urșii bruni din România.
Co-adaptarea și co-existența trebuie să se producă dacă dorim ca urșii să continue să existe; ceea ce înseamnă că oamenii trebuie să fie dispuși să împartă habitatul și să tolereze nivelul scăzut de risc pe care aceștia îl reprezintă. Oamenii trebuie să-și contracareze propria tendință de “hiperprădător” al altor specii și a habitatelor acestora.”
De asemenea, aceștia precizează că: ”Suntem conștienți că, în zonele rurale, poate fi dificil să trăiești cu urși. Atunci când proprietatea este deteriorată (inclusiv casele, culturile, animalele, silvicultura comercială etc.), despăgubirea ar trebui să fie prompt livrată, cu ajutorul autorităților locale.
În acest fel, toleranța oamenilor față de urși se va îmbunătăți, reducând riscul și frecvența braconajului din răzbunare.”
În situații extreme, în care urșii reprezintă într-adevăr un risc pentru populația umană și/sau proprietatea acesteia, Ministerul Mediului ar trebui să dispună de un Plan de urgență (la nivel național sau administrativ) pentru ca acesta să intervină, de la caz la caz, pentru a elimina situațiile periculoase.
Acest Plan de urgență ar trebui să fie separat definitiv de orice fel de cote de recoltare care ar putea fi alocate managerilor și ar trebui să prevadă clar că domeniul său specific și unic este de a aborda cazurile extreme. Măsura letală trebuie să fie una excepțională și aplicată exclusiv în fața unui pericol iminent când capturarea și relocarea nu au fost tehnic posibile.
Urșii habituați nu pot fi relocați decât în sanctuare în habitat natural securizat pe care statul trebuie să le asigure ca obligație morală și legală în urma eșecului de a asigura coexistența și coadaptarea omului cu ursul.
Trofeele din intervențiile letale nu ar trebui să facă obiectul tranzacțiilor comerciale, prevenind astfel uciderea frauduloasă a urșilor deghizată în situație de urgență. Toate exemplarele ucise trebuie incinerate.
”Nu se pune problema că se vor pierde bani la bugetul de stat dacă vânătoarea de trofee ar fi complet interzisă. Din contră. Dumneavoastră v-ați întrebat oare câți bani se pot face pozând și filmând în mod organizat un urs de o infinitate de ori în comparație cu un singur glonț pentru același urs?” mai susține Agent Green.
Fundația Centura Verde: OUG 81 deschide poarta pentru abuzuri
Modificările aduse OUG 81 deschid poarta către posibile abuzuri, motiv pentru care Ministerul Mediului are obligația să monitorizeze atent fiecare caz și decizie de intervenție, pentru ca măsurile să nu devină doar un pretext pentru vânătoare.
Dacă nu vrem un măcel al speciei, trebuie să ne asigurăm că echipele de intervenție nu vor sări peste etapa de alungare.
De asemenea, este esențial să luăm decizii bazate pe cauze, nu doar pe efecte — nicio ordonanță care tratează problema cu pușca nu va micșora prezența urșilor în comunități dacă nu gestionăm corect deșeurile care îi atrag. Salutăm creșterea amenzilor pentru hrănirea urșilor; este un pas bun, dar trebuie în continuare dublată de educație și prevenție, a declarat pentru Green Report, Ciprian Gălușcă, Director Executiv la Fundația Centura Verde.
Fundația Centura Verde mai propune crearea unui cadru cuprinzător pentru gestionarea conflictului dintre oameni și faună sălbatică („Human–Wildlife Encounter Framework”), care să integreze:
- un protocol standardizat de evaluare a riscurilor,
- ghiduri etice pentru intervenții,
- programe de formare și instruire continuă,
- mecanisme independente de monitorizare și evaluare.
- O astfel de abordare holistică ar îmbunătăți siguranța publică, ar proteja populația de urs brun din România și ar poziționa țara noastră ca lider european în gestionarea responsabilă, bazată pe știință, a marilor carnivore”, precizează Alexandra Sallay, Director de Conservare la Fundația Centura Verde
Cum justifică ministerul ordonanța?
„România se confruntă de ani de zile cu incidente între urși și oameni. Legea pe care am propus-o este o soluție de compromis: protejăm biodiversitatea, dar și siguranța cetățenilor.
În intravilan, Comisia pentru Situații de Urgență va putea decide intervenția — alungare, relocare sau, dacă este cazul, împușcare”, a declarat ministra Diana Buzoianu.
Potrivit declarațiilor sale, în continuare principiul gradualităţii rămâne aplicabil în afara intravilanului – adică în zonele unde urşii sunt încă sălbatici, şi riscul direct către om este mai mic.
Însă „în momentul în care un urs vine în intravilan, unde ai o populaţie şi o aglomerare foarte mare a populației şi unde, în mod evident, există un risc de incident urs-om, aici vom scoate condiţia gradualităţii”, a explicat Buzoianu.
Astfel, în astfel de scenarii, comisia specială poate decide intervenţia, „prin alungare, prin relocare sau prin împuşcare”.
Diana Buzoianu a precizat că, în cazul exemplarelor tinere, decizia nu este automată: „Am scos condiția gradualității, dar nu am impus împușcarea. Comisiile vor analiza de la caz la caz. Dacă nu există pericol pentru comunitate, animalul nu va fi împușcat.”
Care este procedura de intervenție
Concret, procedura de intervenţie rămâne astfel: dacă se detectează un urs în intravilan, se declanșează alertă – „fie pentru că vine ca o sesizare de la cetăţeni, fie pentru că autorităţile au identificat chiar ele”.
Se anunţă primăria şi se convoacă Comisia pentru situaţii de urgenţă. Comisia analizează situaţia (experţi: veterinar, reprezentantul fondului cinegetic/ Romsilva, reprezentant pentru securitate publică, primarul). Primarul are decizia finală asupra măsurii: relocare, alungare sau împuşcare.
Dacă se optează pentru relocare, este necesar acordul altui UAT (unitate administrativ-teritorială) pentru preluarea ursului – şi aici s-a recunoscut că există blocaje.
În momentul de față, România are estimativ „între 10.000 şi 12.000 de urşi”, iar sanctuarul planificat va putea prelua în jur de 80 de urşi, ceea ce înseamnă că relocarea sau plasarea în sanctuar nu este o soluţie universală.
„Nu vom avea… Deci gândiţi-vă la acest pachet, pentru că noi avem o problemă complexă cu urşii, nu vom avea o singură soluţie care va rezolva toate cazurile, va trebui să fie aplicată o soluţie în funcţie de fiecare caz în parte. Şi asta este ceea ce creăm noi cu legea aceasta, încercăm să venim cu o soluţie echilibrată astfel încât, analizând de la caz la caz, să se poată să se ia o decizie care să fie, într-adevăr, şi pentru a proteja biodiversitatea, dar şi pentru a proteja comunităţile”, a mai subliniat ministra.
Ministra a subliniat că măsurile reactive vor fi completate cu proiecte de prevenție:
„Până la finalul anului, vom investi 30 de milioane de lei în garduri electrice pentru comunitățile afectate. În paralel, lucrăm la îmbunătățirea gestionării deșeurilor, care atrag urșii în localități.”
Pentru prima dată, Ministerul Mediului a introdus și conceptul legal de „urs habituat”, adică un animal care și-a pierdut frica naturală de om, fiind atras constant de hrană oferită de oameni.
Totodată, s-a anunțat că la finalul lunii noiembrie va fi publicat un studiu științific bazat pe probe ADN privind numărul și distribuția populației de urși din România:
„Vom ști în sfârșit câți urși avem — estimările actuale vorbesc despre 10.000–12.000 de exemplare — și vom putea stabili cote științifice, nu politice.”, spune ministra mediului Diana Buzoianu.
În privința sancționării celor care hrănesc urșii, ministra a anunțat intenția de a colabora cu Ministerul de Interne pentru montarea de camere de supraveghere pe Transfăgărășan: „Vom putea aplica amenzi automat pe baza imaginilor CCTV. Este clar că fără o monitorizare permanentă, problema va continua an de an.
România are un singur sanctuar pentru urși și acela e administrat de un ONG
Deși se spune că urșii problemă ar putea fi relocați în sanctuare, în realitate există un singur sanctuar – la Zărnești – administrat de Asociația „Milioane de prieteni“ (AMO) care a semnat un parteneriat public-privat cu Primăria Zărnești, pentru concesiunea terenului necesar construcției sanctuarului „Libearty“, pentru 49 de ani. Acestor eforturi li s-a alăturat WAP (Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor), pentru proiectul „Salvarea urșilor captivi” – cel mai mare proiect de salvare, îngrijire și bunăstare a ursului brun, din Europa.
Cristina Lapiș, președinta Asociației „Milioane de prieteni“, administrator al Sanctuarului pentru de urși Libearty, spune că:
„Dacă ursul care vine în gradină nu este microcipat, atunci cum se știe dacă a doua oară când vine e același urs, ca să tragi concluzia că este urs habituat?
Astea sunt idei virtuale inventate la birou care sună bine dar inutile pe teren. În loc să te gândești cum să umbli cu pușca în oraș (…) și sper ca poliția să aibă o reacție…mai bine să vezi cum să nu mai vină urșii în intravilan.
Nu sunt toți trăgători de elită, poate ricoșează glonțul într-un om!!!
Si să omori mame care au pui este o infamie cu atât mai mult că nu ai unde duce puii de urs.
Sursa green-report.ro
Urmărește și site-urile partenere: CuSimo.ro, mediastiri.ro și andradolca.ghost.io
