În 2025, trecerea la ora de iarnă în Europa, inclusiv în România, are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25–26 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră la 04:00, care devine 03:00 ora României, odată cu trecerea de la fusul de vară (EEST, UTC+3) la fusul standard (EET, UTC+2). De aici vine impresia că „se schimbă mai devreme”: ultima duminică a lunii cade pe 26 octombrie 2025, o configurație de calendar întâlnită și în 2008 și 2014.
Regula europeană rămâne aceeași: schimbarea are loc în ultima duminică din octombrie, la ora 01:00 UTC. Cum România este cu două ore înainte de UTC după trecere (și trei înainte de trecere), momentul tehnic se vede la noi ca ajustare la 04:00 dimineața. Practic, noaptea devine cu o oră „mai lungă”, iar diminețile par mai luminoase pentru o perioadă, în timp ce serile se întunecă mai repede.
De ce pare „mai devreme” și ce înseamnă în practică
Când ultima duminică din octombrie cade devreme în lună (pe 26), schimbarea produce senzația că sezonul rece „vine peste noi” mai repede. În realitate, nu s-a modificat nicio regulă; doar poziția zilei de duminică în calendar aduce data cu o zi sau două mai „în față” față de alți ani. În 2025, acest lucru sincronizează mai repede ceasurile cu răsăriturile târzii de toamnă.
În practică, trecerea la ora standard mută lumina către începutul zilei. Diminețile devin mai prietenoase pentru navetiști și elevi, dar apusul ajunge mai devreme după-amiaza. Sectorul transporturilor, sistemele IT, dispozitivele inteligente și aplicațiile de calendar aplică modificarea automat, însă merită verificate manual ceasurile analogice, electrocasnicele vechi, alertele din telefon și programările setate în avans.
Schimbarea pare „ușoară” pentru că dormim, teoretic, cu o oră în plus. Totuși, ritmul circadian poate resimți tranziția prin somn fragmentat, oboseală la prânz sau scădere de concentrare în primele 48–72 de ore. Copiii, vârstnicii și persoanele cu tulburări de somn sunt mai sensibili, iar la ei adaptarea poate dura câteva zile în plus.
Pentru o trecere lină, ajută ajustarea treptată a orei de culcare cu 10–15 minute pe seară, începând cu 3–4 zile înainte de schimbare. Dimineața, expunerea la lumină naturală „resetează” ceasul intern, iar seara e utilă limitarea ecranelor și a cofeinei după-amiaza târziu. O rutină constantă a meselor și a mișcării ușoare în aer liber accelerează sincronizarea biologică.
Calendar european, discuții politice și ce e de urmărit
La nivelul Uniunii Europene, ideea renunțării la schimbările sezoniere a fost dezbătută în ultimii ani, fără o decizie finală care să unifice practicile statelor. Până când se ajunge la o soluție comună, regula cu două schimbări pe an rămâne în vigoare, iar instituțiile publice, companiile și utilizatorii trebuie să se adapteze de fiecare dată.
Pentru România, asta înseamnă că ora de iarnă din 2025 intră în vigoare în dimineața de duminică, 26 octombrie, iar revenirea la ora de vară se va face, ca de obicei, în ultima duminică din martie 2026 (conform acelorași reguli). Până atunci, recomandarea este să notezi clar schimbarea în calendare și să verifici programările critice (zboruri, trenuri, examene, interviuri).
În zilele dinaintea trecerii la ora standard, merită să confirmi că alarmele sunt setate corect pentru luni dimineață, mai ales dacă pornești devreme. Dacă lucrezi în ture, clarifică orarul cu echipa și reține că în noaptea schimbării unele intervale de muncă se pot „dubla” sau „scurta” în evidențele automate, în funcție de software.
Verifică, de asemenea, orarele curselor de transport, în special la companiile care operează internațional (unde fusurile și schimbările pot diferi). Pentru părinți, o discuție cu copiii despre de ce se întunecă mai repede și un mic program de adaptare în week-end pot preveni somnul agitat din primele seri de după trecere.
Sursa playtech.ro
