Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat încetarea temporară a ostilităților în conflictul cu Ucraina, începând de sâmbătă, 19 aprilie, ora 18:00, ora Moscovei (17:00 ora Bucureștiului) și până luni, 21 aprilie, ora 00:00.
Anunțul lui Vladimir Putin despre armistițiu a fost făcut în prezența șefului Statului Major General, Valerii Gherasimov, și transmis prin televiziunea de stat. Măsura vine cu ocazia Sărbătorilor Pascale și este justificată de Kremlin prin „considerente umanitare”
Putin a exprimat speranța că și partea ucraineană va respecta armistițiul, dar a ordonat ca trupele ruse să fie în stare de alertă, pregătite să răspundă în cazul oricărei încălcări din partea Kievului. De asemenea, liderul de la Kremlin a afirmat că este o acțiune unilaterală a Rusiei, fără a preciza dacă a existat vreo coordonare cu autoritățile ucrainene sau cu organisme internaționale.
Atacuri reciproce înainte de armistițiu
Cu doar câteva ore înainte de intrarea în vigoare a încetării focului, luptele dintre cele două tabele au continuat cu intensitate. Forțele aeriene ucrainene au anunțat distrugerea a 33 de drone lansate de Rusia în noaptea de vineri spre sâmbătă, în zonele Odesa, Sumî, Donețk și Zaporojie. Conform unui comunicat al armatei ucrainene, Rusia a utilizat în total 95 de sisteme de atac, printre care opt rachete și 87 de drone și simulatoare de drone.
La rândul lor, forțele ruse au raportat doborarea a două drone ucrainene deasupra regiunilor de granită Kursk și Belgorod. Ambele aparate de zbor aveau aripi fixe, potrivit Ministerului rus al Apărării. Numărul acestora este însă semnificativ mai mic decât cele 127 de drone pe care Rusia susține că le-a interceptat în ultimele 48 de ore.
Contextul geopolitic și eforturile diplomatice
Anunțul armistițiului survine pe fondul intensificării presiunilor internaționale pentru găsirea unei soluții pașnice la conflict.
Președintele american Donald Trump a lansat recent un ultimatum ambelor părți, cerând inițierea de negocieri de pace în termen de câteva zile. În caz contrar, Washingtonul ar putea renunța
la implicarea diplomatică și își va direcționa atenția către alte crize globale.
Pe 18 martie, Rusia declarase unilateral un armistițiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, armistițiu la care Kievul a aderat o săptămână mai târziu. Cu toate acestea, Kremlinul a anunțat recent abandonarea acestei înțelegeri, deși nu a reluat încă bombardamentele asupra rețelelor energetice ale adversarului.
Invazia rusă în Ucraina, declanșată la 24 februarie 2022, a marcat începutul unui conflict de proporții fără precedent în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Rusia a justificat atacul prin „sprijinirea” republicilor separatiste din Donbas și a lansat o ofensivă pe trei direcții: nord (din Belarus), est (din Donbas) și sud (din Crimeea). Până în 2024, aproximativ 20% din teritoriul ucrainean era sub ocupație rusă.
Războiul a dus la pierderi uriașe: sute de mii de victime militare și zeci de mii de morți în rândul civililor. De asemenea, conflictul a provocat o criză umanitară majoră, cu peste 8 milioane de persoane strămutate intern și alte 8,2 milioane de refugiați în afara granițelor Ucrainei, conform datelor din aprilie 2023.
Evoluții recente de pe front
După ce în 2022 Ucraina a lansat contraofensive reușite în nord și în regiunile Herson și Harkov, în 2023 și 2024 fronturile au cunoscut o stagnare relativă. Totuși, în august 2024, Ucraina a inițiat o ofensivă transfrontalieră în regiunea rusă Kursk. Potrivit surselor occidentale, în sprijinul Rusiei au fost desfășurați și soldați nord-coreeni.
Biroul ONU pentru Drepturile Omului a semnalat în repetate rânduri abuzuri grave ale trupelor ruse în teritoriile ocupate, inclusiv deportări forțate, execuții extrajudiciare și distrugerea infrastructurii civile. Costurile directe ale conflictului pentru Federația Rusă sunt estimate la peste 450 de miliarde de dolari.
Sursa puterea.ro