Agenția Europeană de Mediu a scăpat porumbelul, într-un raport privind starea apei în UE, arătând că în Europa se construiesc acum 9.000 de baraje pentru hidrocentrale. Informația se ciocnește flagrant cu acțiunile agresive ale ONG-urilor de mediu care activează în țara noastră și care obstrucționează și împiedică dezvoltarea hidroenergiei, pe motiv că ar distruge tot felul de specii de gândaci sau de pești. Chiar și în Strategia energetică a României, autoritățile recunosc că sunt împiedicate să dezvolte hidrocentrale, din cauza normelor de mediu venite de la UE.
Aproape 9.000 de noi bariere și baraje pentru producția de hidroenergie sunt planificate sau deja în construcție în anumite părți ale Europei, de care marea majoritate sunt mici hidrocentrale, jumătate din aceste noi bariere pentru hidroenergie fiind în Balcani și în estul Mediteranei, a arătat Agenția Europeană de Mediu. Mai mult, în raportul agenției se precizează că planificarea și construcția de noi hidrocentrale este condusă de politici precum cea Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile care urmărește creșterea ponderii energiei din surse regenerabile (până la minimum 42,5% până în 2030).
Informațiile prezentate cu seninătate de Agenția Europeană de Mediu sunt absolut șocante, având în vedere că acestea vin în contextul unor atacuri extrem de agresive ale ONG-urilor de mediu care activează în țara noastră, finanțate din exterior, bineînțeles, care au împiedicat și continuă să împiedice hidroenergia din România. Mai mult, chiar în Strategia energetică pentru 2025-2035, se stipulează faptul că România beneficiază de un potențial ridicat al resurselor hidroenergetice. Astfel, dintr-un total al potențialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/an, potențialul teoretic liniar al cursurilor de apă interioare este de aproximativ 51,5 TWh/an, iar cel al Dunării (doar partea românească) este evaluat la cca. 18,5 TWh/an. ”Estimările actuale privind potențialul tehnico-economic amenajabil, diminuat în urma reglementărilor în vigoare pentru protecția mediului, arată că față de cei 40,5 TWh/an energie estimată în 1990, în 2021 potențialul tehnico-economic amenajabil s-a redus la circa 10,30 TWh/an”, se arată în Strategia energetică.
Atacuri concertate
Un aspect important în ceea ce privește activitatea investițională în domeniul hidroenergetic constă în faptul că proiectele hidroenergetice de anvergură începute înainte de 1990 și nefinalizate până în 2024 au folosințe complexe, iar pentru finalizarea proiectelor este necesară reluarea analizelor tehnico-economice și de mediu, se mai precizează în Strategie.
În ce privește acordurile de mediu, proiectele s-au confruntat cu acțiuni furibunde ale ONG-urilor de mediu, care au întârziat ani de zile finalizarea acestora. Spre exemplu, abia anul trecut, Hidroelectrica a reușit să reia lucrările la amenajarea hidroelectrică de la Bumbești-Livezeni, după ce o hotărâre de Guvern a stabilit că proiectul este de utilitate publică și interes național. Finalizate în proporție de 90%, lucrările au fost oprite în 2017 de Curtea de Apel București, la solicitarea mai multor ONG-uri de mediu. Totodată, zeci de organizații internaționale de mediu au declarat ”periculos” viitorul proiect hidroelectric de pe Dunăre, care constă în construirea unui baraj și a unei centrale electrice pe Dunăre între orașul bulgar Nikopol și orașul românesc Turnu Măgurele. Potrivit organizației World Wildlife Fund (WWF), care a cerut Comisiei Europene să stopeze lucrările, proiectul, care datează de prin 1980, ar fi fost pus la sertar la acea vreme deoarece pagubele pe care le-ar fi provocat ar fi depășit cu mult beneficiile aduse.
Unul dintre cele mai atacate proiecte a fost hidrocentrala de la Răstolnița, care abia recent a primit undă verde pentru demararea lucrărilor. În data de 3 februarie 2025, Bankwatch România și Declic au depus o cerere de anulare a acordului de mediu recent emis pentru defrișări de pădure în vederea finalizării hidrocentralei Răstolița, un proiect care ar amenința unul dintre ultimele habitate ale lostriței din România. Anul trecut, o coaliție de ONG-uri a solicitat Guvernului să interzică imediat și definitiv finalizarea barajului, deoarece aceasta ar face mult mai mult rău decât bine, ar încălca legislația națională și cea a UE și ar submina angajamentele internaționale ale României de a opri distrugerea naturii.
Sursa national.ro