Ce articole încalcă Iohannis atunci când joacă rolul de președinte fără a avea acest drept?

Klaus Iohannis, al cărui mandat prezidențial s-a încheiat oficial pe 21 decembrie, continuă să ocupe funcția de președinte, sfidând Constituția și legile în vigoare. Această uzurpare a funcției publice nu este doar un abuz de putere, ci și o serie de încălcări flagrante ale legii fundamentale și ale Codului Penal.

Constituția României: Încălcarea legii fundamentale

1. Art. 83 alin. (1): „Mandatul președintelui României este de 5 ani.” Prelungirea mandatului fără alegeri contravine direct acestei prevederi. Constituția nu lasă loc de interpretări: odată încheiat mandatul, funcția devine vacantă.
2. Art. 1 alin. (5): „În România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.” Prin continuarea exercitării funcției, Iohannis încalcă însăși supremația legii.
3. Art. 2 alin. (1): „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative.” Anularea alegerilor prezidențiale și prelungirea mandatului subminează dreptul poporului de a-și alege conducătorul.
4. Art. 146 lit. e): „Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională.” Curtea nu are competența de a anula alegeri și de a permite prelungirea mandatului unui președinte.
5. Codul Penal: Infracțiuni asociate
   1. Art. 258: Uzurparea unei funcții publice. Exercitarea, fără drept, a unei funcții ce implică autoritatea de stat constituie o infracțiune sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Continuarea exercitării funcției de președinte de către Iohannis se încadrează perfect în această definiție.
   2. Art. 297: Abuz în serviciu. Depășirea atribuțiilor legale, prin exercitarea unui mandat care a expirat, cauzează un prejudiciu grav ordinii constituționale.
   3. Art. 13 din Legea 78/2000: Fapte de corupție. Dacă acțiunile sunt determinate de beneficii politice sau materiale, situația se agravează.
   4. Consecințele acestor încălcări

      Klaus Iohannis nu doar că își subminează propria legitimitate, dar creează un precedent periculos pentru funcționarea statului de drept. Într-o democrație reală, astfel de fapte ar atrage consecințe imediate: anchetarea și sancționarea penală a celor responsabili.

      Este imperativ ca instituțiile abilitate, precum Parchetul General și DNA, să investigheze această situație. Constituția este pilonul de bază al statului român, iar încălcarea sa reprezintă o amenințare directă la adresa democrației.

   5. România are nevoie de respectarea legii și de o reacție fermă împotriva uzurpării funcțiilor publice. Nimeni, indiferent de poziția sa, nu este mai presus de lege. Iohannis trebuie să răspundă pentru aceste încălcări, iar funcția prezidențială trebuie redată democrației.
   6. Sursa 60m.ro