MEDIASTIRI 11 12 2022 DIVERSE
Pleonasmul este o greşeală de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, prepoziţii care repetă în mod inutil aceeaşi idee
Sau, un pleonasm este exprimarea unei idei, folosind mai multe cuvinte alăturate, care au același sens. Această frecventă greşeală de exprimare îşi are cauza principală în necunoaşterea în profunzime a gramaticii limbii române, a sensului unor unităţi sau segmente lexicale. .
Nu poate fi vorba despre neglijenţă în exprimare sau dorinţa unor persoane de a vorbi într-un mod preţios, deoarece, cei care cunosc bine gramatică, nu au cum să fie neglijenți în exprimare și nici nu iși permit să se facă de râs de dragul unei exprimari pretioase!
Să vedem care sunt principalele pleonasme folosite de români
1. Caligrafie frumoasă – expresia este pleonastică întrucât caligrafia înseană arta/deprinderea de a scrie frumos
2. A şopti încet – expresia este pleonastică întrucât a şopti presupune a vorbi încet.
3. Aversă de ploaie – Deşi o auzim frecvent, expresia este greşită, aversa fiind o ploaie torenţială de scurtă durată.
4. A împodobi cu ornamente – expresia este pleonastică deoarece a împodobi presupune a orna, a decora cu ornamente.
5. A coborî jos – a coborî înseamnă a se da jos dintr-un loc ridicat, ca atare alâturarea celor două cuvinte este un pleonasm. Este admisă exprimarea doar atunci când, în context ,,jos” particularizează ideea: la subsol, la parter, în curte, pe pământ, pe Pământ.
6. Foarte vast – expresia este una pleonastică întrucât vast însemnă ceva foarte întins.
7. A colabora împreună – a colabora presupune a participa alături de alţii la realizarea unei acţiuni sau a unei opere care se efectuează în comun, ca atare este pleonastică alăturarea acestui verb cu adverbul împreună
8. Reprodusă cu fidelitate – a reproduce înseamnă reda cu fidelitate/ cu exactitate ceea ce este scris, ceea ce a spus sau a făcut cineva.
9. Scurtă alocuţiune – Alocuţiunea însăşi este o cuvântare scurtă
10. A striga tare – A striga înseamnă a scoate sunete puternice, ţipete;
11. Migrenă de cap – Migrena este o durere de cap intensă, ca atare este suficient să spunem migrenă pentru a definit durerea puternică de cap
12. Partaj între părţi – Partajul reprezintă o operaţiune de împărţire a unei averi/bunuri între mai multe părţi/persoane
13. Pereche de doi – Perechea este un grup de două fiinţe/obiecte.
14. Protagonist principal – Protagonistul este personajul principal.
15. Cerere de demisie – Demisia însăşi este o cerere scrisă prin care un angajat se retrage dintr-o funcţie
16. Aterizare pe Pământ – expresia este incorecte întrucât a ateriza înseamnă a lua contact cu pământul coborând din zbor.
17. A exmatricula din şcoală – expresia este pleonastică deoarece a exmatricula înseamnă a exclude un elev din şcoală. Este admisă expresia doar atunci când se individualizează şcoala.
18. Impus obligatoriu – a impune înseamnă a constrânge, a obliga pe cineva, ca urmare este pleonastică alăturarea celor două cuvinte.
19. Hemoglobina din sânge – este o expresie pleonastică, deoarece hemoglobina este substanţă organică feruginoasă care constituie materia colorantă a globulelor roşii din sânge.
20. A epila părul – şi în acest caz expresia este una greşită, verbul a epila însemnând a îndepărta părul de pe piele.
”Singurul lucru etern este schimbarea”-Buddha
La fel de ”eternă” este și gramatica limbii române, adică, periodic se schimbă! Pleonasmele sunt expresii folosite curent în limbajul popular care ține mai mult de suflet, de importanța comunicării și mai puțin de rațiunea formei.
Poate că unele pleonasme deranjează urechea, dar multe dintre ele vin ca un șuvoi firesc al exprimării, ele cumva leagă cursul firesc al comunicării. Dacă pentru un mediu academic de comunicare, pleonasmele nu își au locul, în cadrul vocabularului popular, ele nu constitue o ”greșeală majoră de exprimare, ci una acceptabilă.”
”Coboară în jos, Luceafăr blând”
Chiar și Eminescu, ”omul deplin al culturii române” după cum spunea Constantin Noica, ”și-a permis” sa folosească o construcție pleonasticâ pentru a împlini Magia Capodoperei poetice românești, Luceafărul.
Pentru a confirma cele scrise în acest articol, una dintre părerile pe care le-am găsit despre acest ”pleonasm” al lui Eminescu spune așa:
Versul ”Cobori în jos, luceafăr blând”, de Eminescu, nu este un pleonasm, ci o figură de stil ce transcende epocă!
Dacă este să ne referim la un limbaj cu înclinație către matematică, mai tehnic, apare și aici un pleonasm interesant de analizat
”Marea majoritate”
Majoritateaa inseamna 50 + 1
Între majoritatea de 51 % și majoritatea de 99 % este o fundamentală diferență care justifică expresia ”marea majoritate”, își motiva și George Pruteanu opinia.
”Majoritatea” este o cuantificare relativă și variabilă și poate admite o gradație. Și formularea ”mica majoritate” ar fi corectă, doar că nu prea este utilizată.
TEME. Top 20 de pleonasme cele mai folosite de români, pleonasmele sunt expresii gramaticale greșite, despre construcțiile pleonastice, în mediul academic de comunicare nu își au locul dar în vocabularul popular nu constituie ”greșeli mari, de neacceptat!” ”Coboară în jos, luceafăr blând” și ”marea majoritate!”