Ziar Magazin Online

”Istoria Casei Regale a Nobilei Familii Agricola-trecut, prezent și viitor!”

MEDIASTIRI 08 11 2022 PORTUGALIA REGALA

Raul Babi

Articol scris de Raul Babi, elev clasa a 7 a la școala 37 Constanța

CASA REGALĂ A FAMILIEI NOBILE AGRICOLA Invito Beneficium Non Datur Alteța Sa Regală, Principele Christian Agricola

Casa Regală a Nobilei Familii Agricola A.S.R. își poate trasa istoria familială și arborele genealogic cu ajutorul documentelor oficiale până în perioada Evului Mediu.

Astfel, oferind Nobilii Familii Agricola posibilitatea de a se număra printre cele mai prestigioase și vechi familii aristocratice din nord-estul Italiei, activând neîntrerupt de aproape jumătate de mileniu și păstrându-și vii Ordinele Dinastice, fără a pierde dreptul istoric și legitim de Fons Honorum. Numele Familiei Agricola.

Prinț de Capua, de Terre di Lavoro, de Bergogno, Principe Elector și Margrav, Duce de Capua, de Terre di Lavoro, de Bergogno, Lago Santo, Uria, San Severo, Castellum Sancti, Conte de Udino și Risano (Jus Sanguis) etc. este Șeful Casei Regale a Nobilei Familii Agricola. A.S.R. își poate trasa istoria familială și arborele genealogic cu ajutorul documentelor oficiale până în perioada Evului Mediu, în secolul al XV-lea, oferind Nobilii Familii Agricola posibilitatea de a se număra printre cele mai prestigioase și vechi familii aristocratice din nord-estul Italiei, activând neîntrerupt de aproape jumătate de mileniu și păstrându-și vii Ordinele Dinastice, fără a pierde dreptul istoric și legitim de Fons Honorum. Numele Familiei Agricola.

Alături de importante fragmente istorice din existența acesteia, este menționat în cadrul Cărții de Aur a Familiilor Nobile și Notabile, o serie de volume apărute în cadrul Editurii Arhivei de Istorie Medievală și Heraldică. Volumele Libro d’Oro delle Famiglie Nobili e Notabili se ocupă de consemnarea și notarea numelor Familiilor Nobiliare și Blazoanelor acestora. Tomurile sunt editate în limba italiană de către Contele Enzo Modulo Morosini. Familia Agricola se poate remarca prin personaje care au adus o contribuție importantă în diferite sfere de activitate – cultural, politic, militar, științific, lingvistic, teologic etc.

Printre figurile care aparțin acestei Case avem datoria de a evoca nume precum

– Marcus Maecilius Flavius Eparchius Avitus Agricolae, aristocrat de origine galo-romanică, înalt demnitar (senator roman) și, mai târziu, Împărat al Imperiului Roman de Vest (9 iulie 455 – 17 octombrie 456). În primul volum al uneia dintre cele mai importante lucrări ale sale, (Dicționar istoric-blasonic al Familiilor Nobile și Notabile Italiene, dispărute și înfloritoare), ilustrul Giovan Battista di Crollalanza menționează numele Agricola, făcând referire directă la Împăratul Eparchius Avitus. Informații biografice: ,,Eparchius Avitus Agricolae s-a născut în cca. 390 și a decedat la vârsta de 67 de ani, în 457.

Pretins fiu al lui Agricola, prefect praetorian și Consul, Avitus a primit o educație adecvată poziției sociale, fiind școlit și în domeniul Dreptului. Avitus a avut o carieră militară strălucită, ocupând mai târziu diferite funcții politice în înalta cârmuire Imperială. Mai târziu, prin sprijinul instituțiilor civile, Senatului și Armatei, Eparchius ajunge să preia puterea, devenind Consul. De-a lungul domniei, Avitus a introdus numeroși funcționari de origine galică în aparatul administrativ al Consulatului și al Împărăției, stârnind nemulțumirea aristocrației senatorialie și a locuitorilor Romei.

Caracteristicile de bază a guvernării sale pe plan extern

Una dintre caracteristicile de bază a guvernării sale pe plan extern a reprezentat-o, în bună măsură, relaționarea eficientă cu vizigoții, care se datora prieteniei formată între Eparchius Avitus si Regele Theodoric al II-lea al Vizigoților, încă din perioada copilăriei. La mai puțin de un an de la începutul mandatului, la data de 17 octombrie 456, un grup de generali rebeli l-au detronat, forțându-l pe Agricolae să devină Ierarhul Piacenzei. ” – Gnaeus Iulius Agricola, general al Armatei și Consul – Guvernator al Britanniei.

Datorită lui Gnaeus, campaniile militare de pe teriotoriul Galilor și Scoțienilor au continuat, avansând la un maxim istoric. -Sant’Agricola di Nevers, Ierarh Romano-Catolic și nobil francez (Episcop de Nevers 570-614) și Conte de Nevers sub Regele Gontrano. Jean Pierre Vandamme noteaza: ,,Înainte de asumarea sa la scaunul episcopal de la Nevers, el ar fi fost Conte al acestui oraș, sub Regele Gontrano. Episcopia sa este plasată între anul 570, data la care predecesorul său a participat la un Sinod, și anul 614, când se întrunește succesorul său imediat sau al doilea. O tradiție a fixat în anul 594 data morții sale. Prezența sa poate fi remarcată în Consiliile de la Macon (581), Lyon (583) și Macon II (585).

Când mănăstirea Santa Croce di Poitiers a fost supărată de agitațiile lui Basino și Crodildo, în 590, Agricola a fost unul dintre episcopii însărcinați cu ancheta canonică și s-a pronunțat pentru excomunicarea religioșilor care fugiseră. Venanzio Fortunato adresează o poezie unui anume Agricola, care i-ar fi fost tovarășul de ucenic, dar nimic nu ne permite să afirmăm identitatea cu cea a sfântul nostru. Agricola a murit la 26 februarie, foarte posibil în anul 594. Biserica în care a fost înmormântat îi poartă numele. Relicvele sale au fost profanate în 1791, dar pentru a fi protejate, o parte dintre acestea au fost transferate la Nolay (Nièvre). Un sarcofag revăzut de Monseniorul Crosnier în 1858 este considerat a fi cel de la Sant ‘Agricola. Acest Sfânt este invocat în special în vremuri de năpastă.

Sărbătoarea lui este celebrată la Nevers pe 26 februarie.” -Leonardo Agricola, Cancelar Patriarhal de Aquilea și nobil de Sannicandro Garganico. -Mikael Agricola, teolog reformat eminent, considerat ,,părintele” limbii finlandeze literare, datorită traducerii Noului Testament în limba finlandeză. Data de 9 aprilie, ziua în care Mikael Agricola a decedat, este sărbătorită în Finlanda drept zi a limbii finlandeze, iar toate instituțiile publice arborează steagul național. -Claude Agricola, avocat francez și Consilier Local al orașului Aix (ales în anul 1623). Ramura lui Claude Agricola a fost înnobilată în 1670, participând, mai apoi, la Adunarea Nobilimii din 2 aprile 1789. -Eva Agricola, Contesă finlandeză. -Don Matteo Agricola, important sublocotenent în Garda Națională.

Căpitan Comandant al Aragonului, Georgius Agricola, prolific om de știință german, descoperitorul bismutului și părintele mineralogiei

Opera sa cea mai importantă, De re Metallica (1556), a fost manual pentru generații întregi de ingineri și mineri. Una dintre atestările mai recente ale Familiei Agricola face referire la Contesa Ludovica Agricola, o nobilă înstărită de origine friuliană, care a locuit în Risano alături de soțul său, nobilul de origine genoveză Lodovico al Marchizilor Gavotti. Studiile paleografice ulterioare au scos la iveală descendența germanică a familiei, dar și datele exacte ale înnobilării cu titlul de Conte, mai întâi prin intermediul Consiliului Nobiliar de la Udine (1670) și mai apoi prin confirmarea directă a Împăratul Austriei, Franz al II-lea (1820) printr-o Scrisoare Patentă de Înnobilare.

Ramuri ale Nobilei Familii Agricola s-au stabilit și în alte regiuni ale lumii, înălțând și promovând valorile istorice ale aristocrației autentice

Prin intermediul diverselor mariaje și alianțe strategice ce au avut loc de-a lungul celor șase centenare de dăinuire, actualmente, Familia Agricola se înrudește cu diverse alte neamuri de viță nobilă, incluzând importanți membrii ai familiilor aristocratice mediteraneene.

Datorită istoriei familiale împodobite de reușite deosebit de importante pentru societatea Europeană, în zilele noastre, Alteța Sa Regală Principele Christian Agricola are binecuvântarea de a fi titularul a numeroase titluri regale, nobiliare și cavalerești istorice, cuprinzând diferite regiuni ale continentului European. A.S.R. i-au fost conferite, în bună măsură titluri importante, precum Cavaler și Conte Palatin al Sfântului Scaun (Vatican – Decretul Nr. 17481 din 27.06.2019), Colonel al Commonwealth-ului Kentucky, etc… pentru meritele personale.

A.S.R. Christian I este, de asemenea, prin legitimitatea oferită de către Fons Honorum-ul istoric, Mare Maestru al unor Ordine Dinastice Cavalerești

Precum Ordinul Ecvestru al lui Gnaeus Iulius Agricola, Ordinul Ecvestru Rozcrucian, Ordinul Cavalerilor din Santo Isidoro Agricola, Ordinul Cavalerilor Sfântului Mucenic Eustachie, Ordinul Cavalerilor Ospitalieri al lui Iisus, Ordinul Familiei Creștine, Ordinul Sacru Militar al Sfântului Sacrament al Bunei Vestiri din Nazaret (S.M.O.S.S.A.N.), etc… Datorită viziunii clare a A.S.R. despre funcționarea societății și importanța recunoașterii meritelor personale, în cadrul Nobilei Familii procesul istoric de înnobilare are continuitate, păstrându-și rădăcinile istorice ancorate în valorile onestității și loialității.

Ridicarea în rândul Aristocrației Adriatice are la bază un întreg proces juridic și spiritual de validare a reușitelor individuale. Prima etapă este analizarea meritelor personale, urmată de un Decret oficial, care confirmă urcarea în rang, exprimând și transpunând, deci, nobilimea sufletului în mod social. Ca urmare, nobilii trebuie să se dedice întotdeauna valorilor onorii, fidelității și loialității, păstrând intacte dogmele morale creștine, dar și dovedind respect și devotament față de Augusta Casă Princiară.

Dând dovadă de o preocupare aparte față de binele societății contemporane și conștientizând importanța educației și perfecționării continue într-o eră a dezrădăcinării forțate, Alteța Sa Regală Principele Christian Agricola a bus bazele Academiei Dinastice Universitare a Ordinului Sacru Militar al Sfântului Sacrament al Bunei Vestiri din Nazaret (A.D.U.O.M.S.S.A.N.) – o Instituție liberă și apolitică, la conducerea căreia Principele Christian se află în calitate de Rector.

Academia are ca scop să devină o temelie și un reprezentant loial al fidelitatății față de cultură și umanitate, dar și un exemplu de solidaritate, dialog intercultural și dialog interreligios între popoare. Academia organizează, de asemenea, convenții și întâlniri ale Nobilimii Mediteraneene. Casa Regală a Nobilei Familii Agricola utilizează blazoane istorice care conțin elemente grafice diverse, cinstind valorile nobilmii autentice și reprezentând istoricul și descendența Familiei. Întreagul set heraldic al Familiei Nobile Agricola este aprobat prin sentința Tribunalului de Arbitraj Internațional, conferind, așa-dar, legalitate și drept de autor acestora.

A.S.R. Principele Christian este căsătorit și are un băiețel. Reședința oficială și Cancelaria Casei Regale a Nobilei Familii Agricola se află în Molise, Italia.


TEME. Istoria Casei Regale a Nobilei Familii Agricola-trecut, prezent și viitor, Șeful Casei Regale a Nobilei Familii Agricola. A.S.R. își poate trasa istoria familială și arborele genealogic cu ajutorul documentelor oficiale până în perioada Evului Mediu.

Vă așteptăm și pe cele 2 grupuri de Facebook ale ziarului: 

FACEBOOK, MEDIASTIRI.RO – Ziar Magazin Online 

FACEBOOK, MEDIASTIRI.RO – Publicație Online de Știri

spot_imgspot_img

Don't Miss

Latest Posts